Munca în exces ucide. Peste 700.000 de oameni mor anual din cauza programului de muncă prea lung - studiu

Munca în exces dăunează grav sănătății și chiar ucide. Aceasta este concluzia unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căruia 745.000 de oameni mor anual din cauza bolilor provocate de programul de muncă prea lung.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Problemele apar la cei care muncesc peste 55 de ore pe săptămână, adică în medie 11 ore de muncă pe zi. Studiul arată că riscurile pentru angajaţii din această categorie sunt cu 35% mai mari de a face accident vascular cerebral decât cei care muncesc între 35 şi 40 de ore pe săptămână. Şi cu 17% de a dezvolta o boală cardiovasculară care poate duce la deces. 

Iar asta o arată şi cifrele. Din aceste cauze, 745.000 de oameni au murit în toată lumea, doar în 2016. Însă, tendinţa este în creştere din cauza pandemiei. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, oamenii au muncit cu peste 10% mai mult decât în mod obişnuit, în ultimul an. 

Totodată, cei mai predispuşi de a se îmbolnăvi la muncă sunt bărbaţii. Aproapre trei sferturi dintre cei care au murit din cauza programului lung sunt bărbaţi cu vârsta de peste 45 de ani. 

Pandemia ar putea aduce un bilanț mai grav

Această primă analiză mondială cu privire la morţi şi îmbolnăviri cauzate de un program de muncă lung este publicat în contextul în care pandemia covid-19 accelerează evoluţii susceptibile să consolideze o tendinţă de a munci un program lung.

Studiul - realizat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) și publicat în revista Environment International - nu priveşte, cu toate acestea, pandemia covid-19, ci acoperă anii dinainte.

„Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână reprezintă un pericol grav pentru sănătate. A venit timpul ca toată lumea - guverne, angajatori şi salariaţi - să recunoască, în sfârşit, că un program de muncă lung poate antrena morţi premature”, subliniază dr. Maria Neira, directoarea Departamentului de Mediu, Modificări Climatice şi Sănătate al OMS.

Ce boli au fost fatale pentru cei extenuați de muncă

OMS şi OIM estimează că, în 2016, 398.000 de oameni au murit din cauza unui AVC şi 347.000 de oameni au murit din cauza unei boli cardiace, pentru că au muncit cel puţin 55 de ore pe săptămână.

În perioada 2000-2019, numărul morţilor din cauza unor cardiopatii cauzate de un program de muncă lung a crescut cu 42%, iar din cauza AVC-urilor cu 19%.

Majoritatea acestor morţi erau persoane cu vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani, care au muncit 55 de ore sau mai mult pe săptămână în perioada în care aveau vârsta de 45-74 de ani.

OMS conchide că, ”acum, că ştim că aproximativ un sfert din totalul nivelului morbidităţii estimate legate de muncă este imputată programului lung de muncă, acest lucru este primul factor de risc în boli profesionale”.

”N-am găsit nicio diferenţă în funcţie de sex în ceea ce priveşte efectul programului de muncă lung asupa incidenţei bolilor cardiovasculare”, a anunţat, într-o conferinţă de presă, un expert OMS, Frank Pega.

Cu toate acestea, nivelul morbidităţii este deosebit de important în rândul bărbaţilor - 72% dintre morţi îi privesc -, deoarece bărbaţii reprezintă o mare parte a muncitorilor în lume.

Care sunt cele mai afectate țări

Acest nivel este, de asemenea, mai important în rândul persoanelor care tăiesc în regiunile Pacificului de Vest şi Asiei de Sud-Est unde, explică Frank Pega, există mai mulţi muncitori în sectorul informal, susceptibil să fie obligaţi să muncească zile întregi.

OMS este cu atât mai îngrijorat de acest fenomen cu cât numărul persoanelor care muncesc un program lung este în creştere. În prezent, acesta reprezintă 9% din totalul populaţiei lumii. Pandemia covid-19 nu ajută deloc la răsturnarea acestei tendinţe - din contră.

”Munca la distanţă a devenit norma în numeroase sectoare de activitate şi estompează adesea frontierele dintre casă şi serviciu. Totodată, numeroase întreprinderi au fost nevoite să-şi reducă sau să-şi întrerupă activitatea economică, cu scopul de a economisi bani, iar persoanele pe care le-au păstrat sfârşesc prin a avea un program de muncă şi mai lung”, avertizează directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Însă, avertizează el, ”niciun loc de muncă nu merită să ne asumăm riscul unui accident vascular cerebral sau al unei boli cardiace”.

”Guvernele, angajatorii şi muncitorii trebuie să colaboreze pentru a conveni limite care să permită protejarea sănătăţii muncitorilor”, îndeamnă directorul OMS.

Frank Pega, care citează un studiu realizat de către National Bureau of Economic Research în 15 ţări, avertizează că ”numărul orelor de muncă a crescut cu aproximativ 10% în timpul carantinei”.

Munca la distanţă şi o digitalizare a procesului muncii face mai dificilă deconectarea muncitorilor, subliniază el, recomandând organizarea unor ”perioade de odihnă”.

Pandemia covid-19 a crescut, de asemenea, insecuritatea locului de muncă, un lucru care., într-o perioadă de criză, are tendinţa să-i facă pe cei care şi-au păstrat locul de muncă să muncească mai mult pentru a arăta că sunt competitivi, relevă acest expert.