Plătesc mii de lei la privat sau aşteaptă la stat până ar putea fi prea târziu. Criza investigaţiilor RMN continuă

Sistemul medical din Bucureşti este sufocat. Pacienţii stau luni de zile până sunt programaţi la investigaţii RMN, deşi preşedinta Casei de Asigurări de Sănătate susţine că timpul de aşteptare s-a scurtat. La fel se întâmplă şi în marile oraşe din provincie. Alternativa este programarea cu plată, care costă până la 2.000 de lei, dar o obţii a doua zi. 

• Expert în dezinformare, despre tacticile Kremlinului aplicate de Călin Georgescu: Neagă ce a spus acum o lună

Aşa arată situaţia în Capitală: mii de bolnavi care aşteaptă cu lunile o investigaţie RMN care ar putea face diferenţa între viaţă şi moarte.  Preşedintele CNAS spune totuşi că lucrurile s-au schimbat.

"Perioadele s-au scurtat foarte mult, nu mai sunt perioade atât de lungi, dacă aveţi situaţii punctuale, vă rog să ni le aduceţi la cunoştinţă", spune Valeria Herdea, preşedinte CNAS.

Reporterii Observator au sunat la mai multe clinici. Răspunsul e acelaşi. "Până în septembrie, sunt deja programări făcute. Mai repede, doar cu plată", e răspunsul unei clinici. "Din păcate, la Bucureşti avem o listă de aşteptare de minim 3 luni", transmite o altă clinică.

Explicaţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

"Există însă acest ambuteiaj în centrele mari, unde din păcate adresabilitatea este mult mai mare decât în alte centre. Vorbim de Rădăuţi, de Suceava...judeţe care preiau pacienţi care ajung să meargă acolo pentru că există o altăadresabilitate", spune Valeria Herdea, preşedinte CNAS.

Doar că, surpriză, la Rădăuţi e ca la Bucureşti. Aceeaşi situaţie si in alte locuri din ţară.

"Într-o zi normală, un RMN scanează între 10 şi 20 de pacienţi, aceştia provenind atât din oraş, dar şi din zonele limitrofe", spune Alexandru Nicolau, tehnician imagistică Timişoara.

Bolnavii nu au timp să aştepte fondurile, aşa că mulţi plătesc

Pacienții cu bilet de trimitere pentru investigații RMN și CT pe care scrie "Monitor" sunt programaţi în maximum 5 zile. 

"A fost monitorul 1 pentru COVID, monitorul 2 pentru afecţiunile oncologice pentru diabet zaharat, pentru boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice, cerebrovasculare. În momentul în care un medic are o suspiciune că pacientul s-ar putea să aibe o patologie oncologică, poate să îl trimită către imagistică medicală cu prioritate", spune Horia Vlădescu, directorul unei clinici.

În România există 227 de aparate RMN. Jumătate sunt în rețeaua privată.