Românii se tem că după alegerile locale am putea reveni la starea de urgență

Tot mai mulţi români se tem că după alegerile locale am putea intra şi noi în carantină, pe modelul altor state europene care impun din nou restricţii.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

• La nivel oficial, despre o nouă carantină nu se spune deocamdată nimic.
• Între timp, restricţiile s-au întors în forţă în mai multe ţări.

În timp ce specialiştii în sănătate publică cred că acest scenariu poate ajunge rapid realitate, autorităţile încă vorbesc de o pantă descendentă. Şi asta deşi astăzi rata de infectare e din nou aproape de 13 la sută.

Cu peste 10.000 de cazuri înregistrate în ultima săptămână, pentru specialiştii în sănătate viitorul arată într-un singur fel - reîntoarcerea la starea de urgenţă, cu toate efectele ei: izolare în propriile oraşe, şcoli, mall-uri şi restaurante închise.

Răzvan Cherecheş, expert în sănătate publică: Relaxarea are legătură mai mult nu cu numerele, ci cu alegerile, pentru că prioritatea Guvernului în acest moment a fost păstrarea intenţiei de vot, nu neapărat siguranţa cetăţenilor. Şi după alegeri, dintr-o dată Guvernul nu va mai avea nevoie să mai ignore numerele şi va trebui să ia măsuri mai dure.

Printre aceste măsuri, ar putea fi şi carantina. Numai că oamenii nu mai par dispusi sa accepte alte restrictii.

Dr Hans Kluge, oficial OMS: Oboseala este un răspuns natural şi aşteptat la o criză sanitară de durată şi care pentru toată lumea are efecte serioase în viaţa de zi cu zi.

Specialiştii i-au spus "Pandemic fatigue" sau oboseala COVID.

Dan Petre, sociolog: Eu cred că şi în România există o rezistenţă din ce în ce mai mare la ideea asta a izolării totale. A fost un experiment care dus la destul de multe tensiuni şi, în opinia mea cred că oamenii nu vor accepta sau vor reacţiona puternic.

Tânăr: Eu cred că ar fi mai bine, având în vedere cum evoluează lucrurile. Oamenii nu cred în asta şi iau lucrurile în glumă.

La nivel oficial, despre o nouă carantină nu se spune deocamdată nimic.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii: Dacă menţinem , putem să ne gândim în a doua jumătate a lunii octombrie că putem avea şi o pantă descendentă, dacă nu respectăm, putem merge şi cu un număr crescut de cazuri de la o zi la alta.

Între timp, restricţiile s-au întors în forţă în mai multe ţări. În Spania, unde trăieşte a doua cea mai mare comunitate de români, aproape un milion de oameni din Madrid au fost plasaţi în carantină. Măsura a fost primită cu furie.

Spania este ţara cea mai afectată de coronavirus din Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, peste 25 de mii de oameni au fost depistaţi pozitiv, o treime dintre ei numai în Madrid, unde spitalele sunt, din nou, aproape de colaps.

Împotriva unor noi măsuri de carantină au ieşit oameni pe străzi şi în Germania şi în Marea Britanie după ce guvernele i-au anunţat să se pregătească, din nou, să stea mai mult în case.

Speriaţi de o nouă carantină, britanicii au dat năvală în magazine şi au golit rafturile.

Dacă în restul lumii, reîntoarcerea la o carantină totală este doar la nivel de plan, în Israel ea este deja realitate. Este prima ţară din lume care ia pentru a doua oară o astfel de măsură, chair în timpul sărbătorilor de Anul Nou. Sute de protestatari s-au luat la bătaie cu poliţia în faţa reşedinţei premierului Benjamin Netanyahu, căruia îi cer demisia.

La nivel european, Agenţia europeană pentru controlul răspândirii bolilor recomandă testarea pe scară larga, identificarea rapidă a contacţilor celor infectaţi şi respectarea măsurilor de distanţare fizică şi igienă, în locul restricţiilor sanitare.