16 august, sărbătoare cu cruce neagră. Cine sunt şi cum sunt prăznuiţi Sfinţii Martiri Brâncoveni

Vineri, 16 august 2024, în România sunt prăznuiţi Sfinţii Martiri Brâncoveni, respectiv Constantin Voievod, fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul său, Ianache.

• Călin Georgescu a spus ce va face cu scutul de la Deveselu, dacă va ajunge președintele României: "Totul va fi legal, precis și constituțional"

Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul apariţiei Bibliei în limba română, iar, conform crestinortodox.ro, Constantin Brâncoveanu şi-a asumat rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Muntenia, dar şi din Transilvania. A dat Bucureştiului o nouă Academie Domnească, transformând şcoala de la Sf. Sava în "colegiu public pentru pământeni şi străini", cu o programă asemănătoare instituţiilor de grad superior.

Constantin Brâncoveanu a ctitorit mai multe biserici şi mănăstiri şi l-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia se tipăresc numeroase cărţi în română, greacă, slavonă, georgiană şi arabă.

Pe 16 august e sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox

Ziua în care sunt prăznuiţi Sfinţii Martiri Brâncoveni este marcată cu cruce neagră în calendar şi, picând anul acesta într-o zi de vineri, este considerată zi de post, deşi credincioşii abia au ieşit din postul Adormirii Maicii Domnului.

Deşi Constantin Brâncoveanu, fiii săi şi sfetnicul Ianache au fost executaţi pe 15 august 1714, s-a decis ca ei să fie prăznuiţi pe 16 august, pentru a nu coincide cu ziua în care este prăznuită Adormirea Maicii Domnului.

Cine au fost Sfinţii Martiri Brâncoveni, prăznuiţi pe 16 august 

Cum spunea, Sfinţii Martiri Brâncoveni au fost Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti în perioada 1688-1714, cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul său, Ianache Văcărescu.

Cei şase au fost executaţi prin decapitare pentru că nu au vrut să se lepede de credinţa creştină, la ordinul sultanului Ahmed. Trupurile le-au fost aruncate în Bosfor şi recuperate de câţiva creştini care le-au îngropat în mare taină într-o mănăstire din Halki.

Doamna Maria (Marica), soţia domnului, a reuşit să aducă în secret rămăşiţele lui Constantin Brâncoveanu, în vara anului 1720, şi să le îngroape la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, din Bucureşti.

Conform sursei amintite, pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi şi cu sfetnicul Ianache au fost declaraţi sfinţi de către Biserica Ortodoxă Română.