4 aprilie, Sfântul Iosif. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox

Vineri, 4 aprilie 2025, este prăznuit Sfântul Iosif, scriitorul de cântări, sfânt cu care oamenii, în general, sunt mai puţin familiarizaţi.

• Lovitură pentru imaginea externă a României: "Aşa ceva ne descalifică". Ciolacu se dezice de emisarul Sprînceană

Sfântul Cuvios Iosif s-a născut în Sieilia, din părinţi evlavioşi şi plini de toată virtutea. Conform crestinortodox.ro, după moartea lor, Iosif s-a strămutat în Tesalonic, unde a primit şi tunderea în cinul monahal.

Ca monah, el s-a făcut pildă tuturor prin postiri, înfrânări mari, rugăciunea neîncetată, cântări de psalmi, privegheri şi multe feluri de nevoinţe. Episcopul Tesalonicului l-a hirotonit preot.

Când a venit la Tesalonic, marele Grigorie Decapolitul a fost atât de impresionat de Iosif, încât l-a invitat să vină la mănăstirea lui din Constantinopol. Când a început iar lupta împotriva sfintelor icoane, pe vremea lui Leon Armeanul, Iosif a fost trimis la Roma ca să ceară Papei şi Bisericii din Roma să lupte pentru Sfânta Ortodoxie.

Aflăndu-se în această călătorie, el a fost răpit şi dus în Insula Creta, unde ereticii l-au ţinut în închisoare timp de şase ani. Iosif s-a bucurat pentru chinurile suferite pentru Hristos şi de aceea aducea neîncetată laudă lui Dumnezeu, socotindu-şi cătuşele ca şi nişte podoabe de aur.

Dis de dimineaţă, în ziua slăvitei prăznuiri a Naşterii Domnului, întru al şaselea an al întemniţării lui losif, răul împărat Leon Armeanul a fost asasinat în biserică în timp ce asculta Utrenia. În acelaşi moment, Sfântul Nicolae s-a înfăţişat înaintea lui Iosif, în închisoarea din Creta, şi i-a zis: "Ridică-te şi urmează-mi".

Iosif s-a simţit ridicat în văzduh şi s-a aflat deodată înaintea porţilor cetăţii Constantinopol. Toţi dreptmăritorii creştini s-au bucurat cu bucurie mare la vederea lui. El a alcătuit canoane şi imne pentru slujbele multor sfinţi.

El avea darul înaintevederii, drept pentru care Patriarhul Fotie l-a rânduit duhovnic cinului preotesc, arătându-l lor ca pe un "om al lui Dumnezeu, un înger în trup şi un părinte al părinţilor". La adâncile sale bătrâneţe el s-a mutat la Domnul Cel Căruia I-a slujit cu credinţă, cu lucrul şi cu minunatele cântări de el scrise. El a adormit cu pace în ajunul Sfintei şi Marii Zi Joi, din anul 883 după Hristos.