5 români au câştigat premiul Nobel în ultimii ani. Cine au fost ei şi ce realizări au avut 

Premiul Nobel se acordă an de an pentru a onora realizările de excepție în fizică, chimie, medicină, literatură, economie și eforturile pentru pace. Este considerat drept cea mai importantă distincție oferită pe plan internațional. Şi România se poate lăuda cu o astfel de performanţă şi asta deoarece de-a lungul anilor cinci personalităţi cu origini româneşti s-au aflat printre câştigătorii Premiilor Nobel. 

• Schema prin care o firmă din străinătate a adus ilegal în ţară zeci de arme. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Greșeala clasică pe care o fac românii atunci când vor să economisească bani

Premiile Nobel au o istorie vastă în spate şi au fost create de omul de afaceri suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, care, prin testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității".

Ioan Moraru, primul premiul Nobel pentru Pace pentru România în anul 1985

Ioan Moraru a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1985, ca reprezentant al organizaţiei "Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear", alături de Mihail Kuzin (Uniunea Sovietică) şi Bernard Lown (Statele Unite ale Americii).

Ioan Moraru a fost un medic român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Potrivit Wikipedia,  a activat succesiv la catedrele de fiziopatologie, medicină legală și morfopatologie, parcurgând toate etapele ierarhice, de la preparator până la profesor șef de catedră.

Printre funcţiile de conducere pe care le-a deţinut se numără şi cea de director al Institutului Medico-Legal Mina Minovici și director al Institutului Victor Babeș, dar şi membru titular și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale. A reprezentat România la Organizația Mondială a Sănătății ca membru al Comitetului Executiv și vicepreședinte al acestui comitet.

A fost, împreună cu Mihail Kuzin (URSS) și Bernard Lown (SUA), copreședinte al organizației „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear” (International Physicians for the Prevention of Nuclear War), care a fost distinsă în 1985 cu Premiul Nobel pentru Pace. Cei trei se cunoșteau din anii '60, când au decis să înființeze această organizație. Ioan Moraru a fost nu numai membru fondator al acestei organizații, dar și coordonator, conform declarațiilor lui Gheorghe Moraru, fratele său, Ioan Moraru fiind în fapt șeful echipei de inventatori. În perioada 1964-1966 el a fost secretar general al acestei organizații. Ani de zile, profesorului Moraru i s-a refuzat deschiderea unei filiale a organizației și care viza să participe la conferințe internaționale. Subsidiara din România a fost înființată abia în anul 1983.

Organizația a fost premiată pentru analiza amănunțită, științifică, a consecințelor unui război nuclear - un demers pentru pace în miezul Războiului Rece. La acea dată, organizația avea deja 22 de membri. Faptul că Nicolae Ceaușescu aspira la obținerea unui nou titlu, să fie deținător al Premiului Nobel pentru Pace, a făcut ca regimul de la acea vreme să nu-i permită lui Ioan Moraru să iasă din România pentru a participa la festivitatea de decernare.

Recunoașterea performanțelor sale au venit în 1990, când a fost primit membru post-mortem al Academiei Române.

Elie Wiezel, scriitor american născut la Sighet a primit Premiul Nobel pentru Pace

Elie Wiezel, scriitor american născut la Sighet, în judeţul Maramureş a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1986.

Elie Wiezel, cunoscut şi ca Wiesel a fost un scriitor și ziarist american în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului, născut într-o familie de evrei din România, supraviețuitor al Holocaustului. În anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace.

George Emil Palade, premiul Nobel pentru Medicină în anul 1974

De asemenea, au mai câştigat Premiul Nobel şi George Emil Palade, pentru Medicină, în 1974. George Emil Palade a fost un biolog, medic și om de știință american de origine română, cu contribuții în sectorul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru „descoperiri fundamentale în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”. În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”, cu referire la cercetările sale medicale efectuate la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale.

George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975. În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe (ARA) la Universitatea din California.

La 12 martie 1986, președintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Națională pentru Știință pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.

În 2007, președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Colan.

Stefan Hell, Premiul Nobel pentru Chimie

Stefan Hell, fizician german născut la Arad şi laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2014. Stefan Walter Hell este un fizician german originar din România, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe 2014. Este director în Institutul Max Planck de Chimie Biofizică (Karl-Friedrich-Bonhoeffer-Institut) din Göttingen. În anul 2014 a primit Premiul Nobel pentru Chimie, împreună cu Eric Betzig și William E. Moerner, „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluție”. Hell este membru de onoare al Academiei Române din 2012.

Herta Muller, Premiul Nobel pentr Literatură

Şi Herta Muller, scriitoare germană născută în Timiş şi laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2009.

Din 1995 Herta Muller este membră a Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung (Academia Germană pentru Limbă și Poezie).

În anul 1999 Müller a fost propusă de guvernul german pentru Premiul Nobel pentru Literatură, iar în anul 2008 Müller a fost propusă pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru acest premiu.

După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, pe 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură 2009, pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”, fiind a douăsprezecea femeie care primește acest premiu. Valoarea premiului este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000 Euro. În realitate un asemenea premiu nu poate fi însă cuantificat, el aducând posesorului o valoare uriașă, un capital și o autoritate simbolică. Ceremonia de înmânare a premiului a avut loc pe 10 decembrie 2009 la Stockholm.

 Odată cu primirea prestigioasei distincții, Műller intră în rândul celor mai mari scriitori de limbă germană, alături de Thomas Mann, Herman Hesse, Heinrich Böll, Günter Grass sau Elfriede Jelinek, toți laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură.

Ţările cu cele mai multe premii Nobel

Atunci când vorbim de ţările care au cele mai multe Premii Nobel în palmares, Franța a câștigat cele mai multe premii Nobel pentru literatură cu 15 premii, urmată de Statele Unite și Regatul Unit, ambele cu 13. Urmează apoi Germania cu 9 premii și Suedia cu 8. Găsiţi lista completă aici.