A început postul Paștelui 2023. Ce vor mânca credincioșii din 27 februarie

Postul Paștelui 2023 începe pe 27 februarie și este primul post din an, cel mai greu, dar și cel mai lung. Durează 48 de zile și are doar două dezlegări la pește: de Buna Vestire și în Duminica Floriilor.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

În timpul postului, creștinii ortodocși au interzis la bucate de provenineță animală, la nunți și botezuri, iar credincioşii trebuie să se spovedească, pregătindu-se pentru împărtăşanie.

Postul Paștelui 2023 a început pe 27 februarie

Postul Paștelui începe luni, 27 februarie 2023, după Duminica izgonirii lui Adam din Rai - a lăsatului sec de brânză, și se postește până în seara sâmbetei din Săptămana Patimilor, inclusiv. Acest post este precedat de cele trei săptămâni introductive de la începutul perioadei Triodului (începând cu Duminica Vameșului și a Fariseului), care pregătesc și prevestesc postul care începe după Lăsata Secului.

De-a lungul timpului, Postul Pașteliui a fost ținut cu multă rigurozitate. Canonul 69 apostolic osândea cu caterisirea pe slujitorii Bisericii și cu excomunicarea pe credincioșii laici care n-ar fi respectat postul de miercuri și de vineri și pe cel al Paresimilor. Nu se admiteau excepții decât în cazuri de boală.

Biserica a hotărat prin canoanele 49 Laodiceea și 52 Trulan, ca în timpul Postului Paștelui să nu se săvârșească liturghie decât sâmbăta, duminica și de sărbătoarea Bunei Vestiri. În celelalte zile ale săptămânii (de luni până vineri inclusiv) să se săvârșeasca numai Liturghia Darurilor mai înainte sfințite. În timpul acestui post, sunt interzise nunțile și serbarea zilelor onomastice.

Postul Paștelui 2023. Este cel mai greu post din an și durează 48 de zile

Postul Paștelui este numit în popor Postul Mare. Este postul care precede sărbătoarea Învierii Domnului. Postul Pașelui este cel mai lung, durează șapte săptămâni (48 de zile) și este cel mai aspru din punct de vedere alimentar. În primele secole avea menirea de a-i pregăti pe catehumeni să primească cu vrednicie botezul în noapte de Paști. Acest post ne amintește de postul de patruzeci de zile ținut de Mântuitorul înainte de începerea activității Sale mesianice, de unde i s-a dat și denumirea de Paresimi.

În perioada Postului Paștelui sunt doar două dezlegari la pește: pe 25 martie, de praznicul Bunei Vestiri și pe 9 aprilie 2023, cu prilejul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim (de Florii).

În toată această perioadă, creștinii ortodocși pot consuma legume, fructe, produse de soia și orice altceva care nu conțină alimente de origine animală. Nu se consumă alimentele precum: carne, brânză, ouă, lapte și pește.

Paștele ortodox pică pe 16 aprilie 2023

În 2023, Paştele Ortodox şi Paştele Catolic pică la o săptămână distanţă între ele. La ortodocşi, Paştele o să fie sărbătorit pe 16 aprilie, în timp ce Paștele catolic se sărbătorește în 9 aprilie. Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă. Aceasta se calculează după o regulă stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325.

Paștele este una dintre cele două mari sărbători de peste an, dar, spre deosebire de Crăciun, Paștele nu pică în fiecare an la aceeași dată. Data Paștelui este influențată de două fenomene naturale importante: echinocțiul de primăvară, ce are loc pe 21 martie, și luna plină. Pentru că luna plină variază, data Paștelui variază și ea. Însă tot în secolul IV s-a stabilit că ziua Paștelui să fie mereu duminică.