Alarmant: De ce nu mai fac românii copii? În 2100 populaţia României va fi de doar 14 milioane

România a înregistrat cele mai puţine naşteri din toată istoria sa, chiar anul trecut. Cu doar 180 de mii de copii născuţi în 2021, situaţia pe termen lung arată tot mai sumbru. Specialiştii spun că se va ajunge în situaţia în care sistemul social nu va putea susţine numărul mare de pensionari. În plus, va fi o problemă şi pe piaţa muncii. Tinerii pleacă masiv în străinătate, iar din urma lor nu vine nimeni. Îngrijiri medicale şi beneficii pentru părinţi sunt posibile soluţii pentru creşterea natalităţii.  

• Lupta pentru Palatul Cotroceni. Care sunt șansele ca Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu să fie adversari la prezidențiale

Mămică: Momentan, nu. E greu, sunt singură, bunicile lucrează.

Acesta este răspunsul celor mai multe dintre tinerele mămici atunci când sunt întrebate dacă mai fac şi al doilea copil. Pentru un cuplu din Urziceni, decizia de a deveni părinţi nu a fost luată deloc uşor.

În 2100 populaţia României va fi de doar 14 milioane

Valentin Stoica, tata-reporter: Ne-am decis după mulţi ani. Noi suntem împreună de 11 ani.

- O să-l faceţi şi pe al doilea?

- Eu vreau, mami nu mai vrea.

Florin Dinu are 35 de ani şi l-am găsit în curtea maternităţii Filantropia, unde aştepta să nască soţia. Ani la rând au amânat să-şi mărească familia.

Florin Dinu: Vârsta şi stabilitatea financiară. Ne doream un copil.

În culmea fericirii este şi mama tănărului, care urmează să devină bunică la 68 de ani.

Petruţa Dinu: Aştept nepoţelul pe care-l aştept de mult. Primul nepoţel. Am doi băieţi, pe el şi pe unul mai mare care n-are copii. Şi eu şi soţul meu ne-am dorit copii, nepoţi.

Specialiştii spun că vârsta femeilor care devin mame a crescut foarte mult iar asta poate duce la complicaţii pentru ele şi pentru bebeluşi.

Radu Botezatu, ginecolog: Primul copil ajunge să apară pe la 30-35 de ani în comparaţie cu ce se întâmpla acum 25-30 de ani când primul copil apărea la 20-25 de ani. Vârsta înaintată conduce la apariţia unor complicaţii în sarcină, cum ar fi hipertensiunea, diabetul, diverse probleme endocrinologice, riscuri de naştere prematură. La vârstă înaintată riscul de apariţie a malformaţiilor fetale.

În plus, în multe locuri din ţară e o problemă inclusiv găsirea unui medic specialist.

Vlad Dima, neonatolog: În ţară există o întârziere de a ajunge la medic din cauza faptului că sunt destul de puţini medici în provincie, destul de puţine cabinete care să ofere toate serviciile medicale. De exemplu morfologia materno fetală care este foarte importantă pentru primul şi al doilea trimestru este în mare parte inaccesibilă în oraşele mici din provincie.

Specialiştii nu se aşteaptă să se schimbe trendul descrescător al natalităţii. Iar asta ne va afecta pe toţi mai târziu.

Sorin Cace, sociolog: Dacă sunt puţini copii, se nasc puţini copii apare dezechilibrul între populaţia 0-14 ani şi cea peste 65 de ani, speranţa de viaţă creşte încet încet deşi populaţia României este una mai bolnavă, atunci sistemul economic nu poate susţine sistemul de protecţie socială. Sunt născuţi anul trecut, intră pe piaţa muncii să spunem la 18 ani, ce se întâmplă peste 18 ani? Nu vom avea suficiente resurse umane, forţă de muncă, care să acopere cererea de pe piaţa muncii. E vorba de facilităţi care trebuie acordate femeilor pentru intrarea şi păstrarea pe piaţa muncii, e vorba de măsurile acelea de îngrijire a copilului. 

Estimările arată că în 2100 populaţia României va fi de doar 14 milioane.

Tudorel Andrei, preşedinte INS: Ca să păstrăm populaţia actuală ar trebui să avem o rată a fertilităţii totale de 2,1 copii la o femeie. Astăzi avem în jur de 1,6-1,7, ceea ce însemnă că pe cale naturală populaţia României se va reduce în perioada următoare.

În primele cinci luni din 2022 s-au născut cu 12.700 mai puţini copii ca în aceeaşi perioadă a anului trecut.