Bucureștiul, un oraş BLESTEMAT? Cuvintele cutremurătoare scrise în actul de naştere al oraşului

Prima atestare a oraşului Bucureşti a fost făcută printr-un act semnat la 20 septembrie 1459, în Cetatea Bucureşti, de către domnitorul Ţării Românești, Vlad Țepeș, prin care acesta a întărit unor boieri o moşie, în Oltenia.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Prima atestare a oraşului Bucureşti a fost făcută printr-un act semnat la 20 septembrie 1459, în Cetatea Bucureşti, de către domnitorul Ţării Românești, Vlad Țepeș, prin care acesta a întărit unor boieri o moşie, în Oltenia.

Însă, tot prin acelaşi act, istoricii susţin că Vlad Ţepeş ar fi aruncat vorbe de blestem asupra târgului lui Bucur atunci când l-a făcut oraş.

Blestem aruncat asupra oraşului?

„(...) Pe acela Domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui, să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie şi cu ceilalti care au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi in veci, amin(...)", sunt cuvintele scrise la finalul documentului emis de Vlad Ţepeş la 20 septembrie 1459.

Cu siguranţă istoria capitalei României este una tumultoasă, după cum chiar unul dintre primii istorici ai Bucureştilor – Gheorghe I. Ionnescu-Gion - remarca: "Nu-s multe oraşele Europei care să fi trecut prin atâtea vâltori ale istoriei şi să fi rămas în picioare cu puteri, întotdeauna noi, spre o mai departe propăşire”.

Capitalei României pare chiar un oraş blestemat, dacă se iau în considerare toate incendiile, cutremurele, epidemiile şi inundaţiile prin care a trecut.

“Dacă ne uităm doar în secolul al XIX-lea, istoria oraşului a înregistrat câte o luptă, sau macar o ocupaţie de trupe militare, din 15 în 15 ani. Ceea ce este foarte mult”, spune istoricul Dan Falcan, muzeograf la Muzeu de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti.

S-ar părea că este vorba şi de ghinion

Studiile recente pun în evidenţă o altă posibilitate, oarecum ciudată - ghinionul ar putea fi alimentat de un obicei nenorocit al înaintaşilor, practicat timp de 600 de ani: comerţul cu blesteme.

“A existat un adevărat du-te-vino al blestremelor cumpărate şi vândute pe teritoriul actualei Românii, în special în actuala capitală – acest lucru este dovedit ştiinţific. Este prea mare coincidenţa între istoria grea a oraşului, starea depresivă dovedită a bucureştenilor şi “cărţile de afurisanie” care au intrat pe acest teritoriu”, explică Dan Falcan.