Cât de vulnerabilă este România în faţa atacurilor cibernetice?

România se situează în categoria de risc mediu în ierarhia mondială a atacurilor cibernetice. Instituțiile guvernamentale sunt vulnerabile mai ales din cauza sistemelor învechite pe care le folosesc.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

România se situează în categoria de risc mediu în ierarhia mondială a atacurilor cibernetice. Instituțiile guvernamentale sunt vulnerabile mai ales din cauza sistemelor învechite pe care le folosesc.

Una dintre cele mai importante amenințări ale anului trecut au fost programele ransomware, care au afectat atât utilizatorii individuali, cât și firmele mici și mijlocii — care sunt majoritare în România — și instituțiile, spune Ștefan Tănase, senior security researcher Kaspersky Lab.

"Problema este cu atât mai serioasă la IMM-uri, cu cât ele nu au o politică foarte clară de securitate, nici bugete dedicate, spre deosebire de companiile mari. Instituțiile guvernamentale sunt vulnerabile mai ales din cauza sistemelor învechite pe care le folosesc", avertizează acesta.

România se situează în categoria de risc mediu. La nivel mondial, printre țările cele mai expuse la atacuri cibernetice se numără fostele republici sovietice — Rusia, Ucraina, Belarus sau Republica Moldova — dar și țări că Brazilia, Thailanda, Vietnam sau Emiratele Arabe Unite, spune Ştefan Tănase. 

Potrivit unei cercetări, publicată recent, trei sferturi dintre cele mai noi programe crypto-ransomware, descoperite de către experții companiei, în 2016, au fost dezvoltate de către infractori cibernetici de limbă rusă.

Numai anul trecut, peste 1.445.000 de utilizatori de pe glob (inclusiv companii) au fost atacați cu acest tip de malware, arată datele oficiale.

Programele crypto-ransomware reprezintă un malware care criptează documentele victimelor și solicită o răscumpărare în schimbul decriptării datelor.

În același timp, utilizatorii individuali de internet sunt ținta atacurilor de tip ransomware la fiecare 10 secunde, în timp ce în cazul companiilor frecvența este la fiecare 40 de secunde, conform Raportului anual Kaspersky Security Bulletin, publicat la finele anului trecut.