Cazul surorilor minore din Dolj, devenite mame după abuzuri, ar putea schimba legea

Dezvăluirile făcute de Observator în cazul celor două surori minore din Dolj, devenite mame după ce au fost violate ani intregi, ar putea schimba legile pe care cei responsabili vor fi obligaţi să le aplice în astfel de cazuri. Subiectul a creat reacţii dure, iar ministrul de interne şi cel al protecţiei sociale au pornit, la rândul lor, investigaţii.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

• Verificări se vor face şi la Protecţia Copilului.
• 18 mii de adolescente românce au devenit mame în 2018.

România secolului 21. Ţara în care, în fiecare an, zeci de mii de copile mai mici de 18 ani devin mame. Într-o comunitate ascunsă de civilizaţie din Dolj, găsim două astfel de cazuri. La 14 şi 16 ani, două surori aduc pe lume copiii aceluiaşi bărbat. Un monstru cu chip de om care le-a violat ani de zile sub ochii nepăsători ai tuturor şi chiar ai mamei pentru care fetele deveniseră monedă de schimb. Cu un părinte călău şi într-o realitate în care nici statul nu face nimic, aceşti copii sunt condamnaţi la traume pe viaţă.

Irina Gruia, psiholog: Comunitatea nu îşi asumă apropierea faţă de victime ci, din contră, creează o distanţă Nu este corect. Ar fi trebuit găsite nişte metode adecvate, astfel încât fetele să se simtă în siguranţă, să poată să aibă încredere că ceea ce spun ele nu reprezintă de fapt un pericol. 

Mai apoi, ai putea crede că unde-i lege, nu-i tocmeală. Medicii aleg şi ei să aplice cu sfinţenie doar acele legi care îi protejează pe ei înşişi.

Legea drepturilor pacientului prevede că medicii trerbuie să păstreze confidenţialitatea asupra datelor celor care le intră în cabinet. Suficient pentru ca aceţtia să nu reclame cazurile de minore însărcinate, chiar şi atunci când sarcina este rezultatul uniui viol. Totuşi, aceeaşi lege prevede şi că femeia are dreptul să fie informată şi să primească servicii medicale menite să o ajute să aibă o viaţă sexuală normală.

(Reporter): La spital, te-a întrebat cineva cine este tatăl copilului tău?

(Fată abuzată): Nu (...) nimeni. Am trecut copilul pe numele meu.

Bogdan Mihăloiu, avocat specialist în drept penal: Răspunderea trebuie analizată pe trei paliere. Medicul se află sub puterea secretului profesional și puterea secretului profesional este reglementată sub sancțiune penală. În al doilea rând, există obligaţia comunităţii. În al treilea palier, aş dori să subliniez că exită organe ale statului care au obligaţii legale cu privire la ocrotirea vieţii private, a interesului minorului şi mă refer aici în special la aceste autorităţi tutelare din cadrul primăriilor.

Hăţişul legislativ şi nuanţele care complică situaţia nu sunt o noutate în ţara noastră. Şi nu o dată a fost nevoie să se întâmple nişte tragedii, pentru ca mai marii ţării să schimbe paradigma.

Marcel Vela, Ministru de Interne: Nu  vreau să acuz, dar nu este în regulă. Cacetățean, sunt indignat. Ca ministru ,o să iau măsuri și dacă nu sunt fapte, ne autosesizăm și dăm dosarul spre parchet.

Verificări se vor face şi la direcţiile de protecţie a copilului, ne-a dat asigurări Ministrul Municii şi Asistenţei Sociale. Şi aici, regulile ar putea fi schimbate.

Potrivit celui mai recent raport al organizaţiei Salvaţi Copiii, în 2018, în România, aproape 18.000 de adolescente au devenit mame.