Focul lui Sumedru. De unde vine tradiţia care datează de aproape 2000 de ani în noaptea de dinaintea Sf. Dumitru.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru Izvărâtorul de mir este marcată de numeroase obiceiuri pe care românii le respectă de sute de ani. De exemplu, o tradiţie veche de aproape 2000 de ani, prinde viaţă în fiecare an, în noaptea de dinainte de sărbătoarea Sfântului Dumitru. Focul lui Sumedru marchează începutul anului pastoral şi este asociată cu sosirea iernii şi a frigului.
De Redactia Observator la 23.10.2024, 22:01An de an, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, dinaintea sărbătorii Sfântului Dimitrie (Dumitru), oamenii de la sate se strâng şi aprind Focul lui Sumedru. Un obicei vechi de sute de ani, care vesteşte sosirea iernii şi a frigului. Dar care îi bucură la culme pe cei mici.
În ajun de Sfântul Dumitru, în sate din Brașov, Argeș, Dâmbovița, de exemplu, localnicii fac un foc mare, din uscăturile strânse din grădină, la curățenia de toamnă. Și vin la foc cu cadouri, care sunt împărțite celor prezenți. Pleacă apoi spre ulițele lor cu jar și cenușă, pe care le împrăştie pe terenurile agricole, cu credința că așa vor avea un nou an rodnic.
Când e Focul lui Sumedru
Focul lui Sumedru sau Focul de Sâmedru este o tradiție românească, veche de două mii de ani. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, dinaintea sărbătorii Sfântului Dimitrie (Dumitru), apărătorul păstorilor, se aprind focuri și tinerii se adună în jurul acestora. Obiceiul se mai păstrează în satele și orașele din județele Argeș, Dâmbovița și Brașov.
- 25 octombrie, Sfinţii Mucenici Marcian şi Martirie. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
- 24 octombrie, Sfântul Areta. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
- 23 octombrie, Sfântul Iacob. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
- 22 octombrie, Sfântul Averchie. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
- 19 octombrie, Sfântul Proroc Ioil. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
- Pelerinaj prelungit la racla cu moaştele Sfintei Parascheva. Cozi interminabile şi la o zi după hramul Cuvioasei....
- Record de pelerini şi cozi kilometrice la moaştele Sfintei Parascheva, în Iaşi. Politicienii care au sărit rândul
Pe vremuri, focurile se aprindeau pe dealuri pentru a fi observate de la distanță. În foc se punea și tulpina unui copac tăiat din pădure ca simbol al zeului care moare și renaște în fiecare an.
În unele zone, copiii satului îl fac din brad și cauciucuri. În jurul focului se strâng oamenii satului și împart dulciuri copiiilor ca semn de mulțumire. Există o legendă care spune că scopul focului este de a alunga spiritele rele. Se spune că este o sărbătoare românească asociată Halloween-ului.
De unde provine sărbătoarea
Sărbătoarea are de fapt o sorginte precreştină, iar focurile care se aprindeau erau pentru încălzirea spiritelor care apar pe pământ în această perioadă. Focul are rol protector, prin foc trecând tinerii şi copii care aruncă cu tăciuni aprinşi. Sfântul Dumitru, celebrat în data de 26 octombrie, este o divinitate pastorală, protector al păstorilor. Este vorba de „focul viu” al ciobanilor români, care purifică îndeosebi păstorii şi turmele.
În jurul unui imens rug funerar, aprins de tineri într-un loc înalt al satului şi întreţinut cu lemne uscate şi resturi vegetale, se adună întrega suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focu’ lui Sumedru!”. Femeile împart covrigi, nuci şi mere. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile. Momentul cel mai așteptat este prăbușirea bradului incinerat, care indică renașterea simbolică a zeului mort. Prin direcția în care cade trupul divin (jarul sau tăciunii aprinși) se apreciază care dintre feciori sau fete urmează să se căsătorească în noul an.
Când e prăznuit Sfântul Dumitru
Sfântul Dumitru este prăznuit de către credincioşi an de an pe 26 octombrie. Sărbătoarea de Sfântul Dumitru este marcată de numeroase tradiţii şi obiceiuri pe care românii le respectă de sute de ani.
Sf. Dumitru 2024. Tradiţii şi obiceiuri străvechi
Se spune că la Sf. Dumitru 2023, căldura începe să dispară şi iarna îşi intră în drepturi. Sfântul Dumitru este considerat cel care desfrunzeşte pădurile şi colorează frunzele.
De Sf. Dumitru, gospodinele obişnuiesc să meargă la biserică şi să dea de pomană pentru cei trecuţi în nefiinţă.
O tradiţie de Sf. Dumitru provine din zona Dobrogei. Acolo, tinerii de la sate se adună şi, îmbrăcaţi de sărbătoare, pornesc din casă în casă cântând la fluiere.
În ziua de Sfântul Dumitru, se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos tot anul.
Tradiţia spune că cei care se vor ruga la Sfântul Dumitru şi vor respecta toate obiceiurile din această zi vor fi feriţi de boli şi necazuri.
În noaptea de Sf. Dumitru 2023, la Sâmedru, se spune că morţii se fac strigoi şi vârcolaci şi ies din pământ ca să-i bântuie pe cei vii.
Superstiţii de Sfântul Dumitru
În popor, se zice că aşa cum e ziua de Sf. Dumitru, la fel va fi toată iarnă. Dacă de Sfântul Dumitru vremea e rea, atunci iarna va fi geroasă. Pe de altă parte, vremea de Sf. Dumitru este frumoasă şi însorită, atunci şi iarna va fi blândă.
Totodată, dacă în noaptea de Sf. Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi blândă, iar dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, iarna va fi grea.
Dacă la sărbătoarea de Sf. Dumitru e lună nouă, se spune că iarna începe curând şi se termină repede. Însă dacă e lună plină în noaptea de Sâmedru, iarna se va termina târziu.