Fuga Lolelor, de la Agnita, tradiția de sute de ani a sașilor

Măşti terifiante şi sunete asurzitoare. Sunt cele două ingrediente cu care locuitorii uneia dintre cele mai vechi cetăţi fortificate din Sibiu alungă frigul şi duhurile rele.

• Incendiu violent lângă Mănăstirea Voroneț din Suceava cu câteva ore înainte de Paşte. Există riscul de propagare

Măşti terifiante şi sunete asurzitoare. Sunt cele două ingrediente cu care locuitorii uneia dintre cele mai vechi cetăţi fortificate din Sibiu alungă frigul şi duhurile rele. De sute de ani, localnicii din Agnita se îmbracă în costumele de groază şi pornesc în paradă pe străzile oraşului. Anul acesta "Fuga Lolelor", căci despre acest obicei vorbim, a strâns peste 250 de participanţi şi alte câteva sute de privitori. 

De aproape patru veacuri, în ultimul weekend din ianuarie, toată suflarea oraşului Agnita ieşe în stradă să serbeze "fuga lolelor".

Un obicei săsesc care îşi are rădăcinile adânc în istorie. Mai exact, în Evul Mediu, atunci când turcii au asediat cetatea Agnitei. Legenda spune că oraşul a fost salvat abia după ce o tânără, Ursula, a ieşit pe stradă deghizată în monstru şi înarmată cu un bici. Zgomotul şi înfăţişarea grotescă i-au speriat pe invadatori, care au renunţat la asediu.

Obiceiul a evoluat cu timpul, iar în secolul 18 lolele erau păzitoarele lăzii de breaslă. Îşi făceau apariţia abia atunci când un nou staroste era numit în fruntea unei bresle, fie că vorbim de cizmari, croitori, blănari sau dogari. Acum, lolele alungă iarna cea friguroasă şi duhurile rele. În plus, dăruiesc o recompensă dulce celor care recunosc cărei bresle aparţin.

Parada breslelor şi a protectorilor lor este ocazia perfectă pentru saşii plecaţi de mult din Transilvania să revină pe meleagurile pe care le-au numit cândva acasă.

Sărbătoarea se încheie cu imnul lolelor.