Ignat fără porci în zonele afectate de pesta porcină
În anul în care epidemia de pestă porcină a făcut ravagii în ţară, Ignatul este o zi ca oricare alta pentru mulţi români. Rămaşi fără porci în curte, oamenii nu pot decât să-şi amintească de tradiţii.
De Redactia Observator la 20.12.2018, 19:58
În anul în care epidemia de pestă porcină a făcut ravagii în ţară, Ignatul este o zi ca oricare alta pentru mulţi români. Rămaşi fără porci în curte, oamenii nu pot decât să-şi amintească de tradiţii. De Crăciun, vor avea pe masă carne cumpărată de la magazin. Doar cei mai norocoşi au apucat să-şi rezerve porci de la puţinii crescători neafectaţi de pestă.
Pentru mulţi români, Ignatul a venit în timpul verii. Speriaţi de avansul epidemiei de pestă porcină, oamenii şi-au tăiat porcii înainte să fie luaţi de autorităţi, i-au tranşat şi i-au ascuns în congelatoare. Aşa s-a întâmplat şi în comuna brăileană Valea Cânepii, unde astăzi, de Ignat, tradiţia e doar o amintire.
Anul trecut, înainte de Crăciun, aproximativ 1,3 milioane de porci au fost tăiaţi în România. Jumătate în gospodării, chiar de Ignat. Anul acesta, peste 360.000 au fost sacrificaţi preventiv, pentru a opri răspândirea pestei. Pentru masa de sărbători, oamenii rămaşi fără animale s-au reorientat.
Porcii crescuţi la curte rămân însă la mare căutare. În Bihor, clienţii pot rezerva animalul din gospodăria crescătorilor cât este încă viu. Iar de Ignat sunt chemaţi să participe la tranşare.
Tot crescătorul se ocupă şi de pregătirea cârnaţilor sau afumarea şuncii. Tradiţia spune că de Ignat, sacrificarea animalului se face la prima geană de lumină, iar tranşarea trebuie să fie gata până la apus.
Ziua de Ignat a împrumutat numele sfântului părinte Ignatie, care este sărbătorit, astăzi, în calendarul ortodox. Sacrificarea animalelor în preajma solstiţiului de iarnă, însă, este un obicei care datează de mii de ani.
