JAF LA CFR MARFĂ! Ce AVERI au directorii ale căror nume apar în dosarul vagoanelor vândute la fier vechi

Unii dintre directorii CFR Marfă ale căror nume apar în dosarul vânzărilor de vagoane subevaluate la fier vechi lucrau de mult timp în sistemul CFR sau în companii cu profil feroviar, iar alţii încă ocupă funcţii de conducere în companie.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Unii dintre directorii CFR Marfă ale căror nume apar în dosarul vânzărilor de vagoane subevaluate la fier vechi lucrau de mult timp în sistemul CFR sau în companii cu profil feroviar, iar alţii încă ocupă funcţii de conducere în companie.

Mihuţ Constantin Crăciun

Mihuţ Constantin Crăciun a fost numit în funcţia de director general al CFR Marfă  în aprilie 2016 şi a fost revocat în decembrie 2016.

El a făcut parte din echipa de management a producătorului şi distribuitorului de băuturi răcoritoare Coca Cola România încă de la intrarea pe piaţa locală, în perioada ianuarie 1992 - octombrie 1996. De asemenea, a fost director de vânzări la producătorul de tutun Japan Tobacco International şi director general Red Bull România, Bulgaria, Albania şi Moldova. Din decembrie 2015 până în aprilie 2016, Crăciun a ocupat funcţia de consilier la cancelaria primului ministru Dacian Cioloş, pe probleme de economie şi transport, poziţie din care a fost numit, în martie 2016, unul dintre cei patru administratori ai Portului Constanţa.

Conform declaraţiei de avere din mai 2016, Crăciun are un teren de 189 de metri pătraţi în Bucureşti şi o casă, amebele cumpărate în 2004, două autoturisme Seat şi Audi, bijuterii de 10.000 de euro, ceasuri în valoare de 6.000 de euro şi tablouri de 10.000 de euro. În 2015, a vândut un apartament cu 80.000 de euro. Crăciun avea un cont de 5.500 de euro şi unul de 11.000 de lei deschise în 2011 la Banca Transilvania. De asemenea, avea două credite la ING Bank, de 41.000 de euro şi de 55.000 de euro, scadente în 2030 şi 2025. În 2015 a încasat 300.000 de lei în baza unui contract de management cu SC Selena SRL, iar soţia sa a încasat 100.000 de lei ca angajat al Titan Mar.

Pavel Bărculeţ

Pavel Bărculeţ era, la data la care s-au comis infracţiunile invocate de procurori, director economic-financiar, devenit apoi director general al CFR Marfă.

În CV-ul postat pe site-ul instituţiei afirmă că este absolvent de ASE şi începând din 1998 a lucrat în CFR, iar în CFR Marfă lucrează din 2005. Din 2015, până în mai 2016, când a preluat funcţia de director general, a fost director economic.

Conform celei mai recente declaraţii de avere, din ianuarie 2017, Bărculeţ are un teren intravilan la Titu, în aceeaşi localitate având un apartament şi o casă. Are un autoturism Dacia Solenza din 2003. Are o datorie de 18.750 de euro la Unicredit Ţiriac Bank. El a mai obţinut venituri ca administrator la Rofersped SA şi ca cenzor la Rocombi SA.

Daniel Ciobanu

Daniel Ciobanu, directorul operaţiuni dezvoltare în 2016, devenit director al Departamentului vânzări - trafic, este absolvent al Facultăţii de Transporturi.

Conform declaraţiei de avere depuse la 27 aprilie 2016, avea un apartament în Ploieşti, un autotursim din 2007 şi datorii la bănci totalizând 40.000 de lei.

Eugen Tudor

Eugen Tudor, în 2016, deţinea postul de director al Departamentului Vânzări-Trafic.

Conform declaratiei de avere din mai 2016, Eugen Tudor are o casă de 72 de metri pătraţi şi a moştenit şi un apartament pe Calea Griviţei, conturi în bănci totalizând 25.000 de lei şi acţiuni la Tratament Balnear Buziaş, Tuşnad SA, SIF3. El a acordat în nume personal un împrumut de 60.000 de lei către SC Manage Log SRL.

De asemenea, avea o datorie de 43.000 de euro la BRD, împrumut contractat în 2012 şi scadent în 2032.

În 2015 a obţinut un salariu total de 106.385 de lei de la Trade Trans Rail Logistics Arad.

Fostul manager juridic Silviu Valeriu Costea are un teren de 160 de metri pătraţi şi un apartament  în Bucureşti, două autoturisme Citroen din 2005 şi 2007, şi a încasat venituri ca avocat de la Cabinetul de avocatură Romeo Nicolescu.

Directorul Trafic Constantin Alupoaie ocupă aceeaşi funcţie şi în prezent. Are un apartament moştenit la Timişoara, un teren de 960 de metri pătraţi, o datorie de 209.000 de lei la Banca Transilvania, scadentă în 2033. Soţia sa a lucrat la Primăria Timişoara.

Directorul departamentului Vagoane Florin Enache are, conform celei mai recente declaraţii de avere, un apartament, un autoturism şi un credit de 14.000 de euro scadent în 2029.

George Niculescu, care în 2016 era şeful Serviciului Exploatare Vagoane, are un apartament şi un autoturism Citroen C3, două credite la BCR totalizând 25.000 de euro, scadente în 2019 şi 2020. Cea mai veche declaraţie de avere, din 2013, când era analist Serviciul Clienţi, arată că Niculescu avea atunci terenuri în Afumaţi şi Corbeanca, un apartament în Bucureşti şi o casă de vacanţă la Corbeanca şi conturi de aproape 100.000 de lei în bănci.

Şeful Biroului Urmărire Contracte Mariana Căpăţână deţine, împreună cu soţul, o casă şi un apartament în Ploieşti, are un autoturism Volkswagen şi un Peugeot 207 din 2005 şi 2008. Nu are datorii, depozite sau obiecte de valoare.

Potrivit DIICOT, în cursul anului 2016, la nivelul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă ”CFR MARFĂ” S.A s-a constituit un grup infracţional organizat, implicând factori de decizie de la nivelul central şi teritorial al societăţii de transport, având ca scop subevaluarea bunurilor din patrimoniul societăţii, cu prilejul operaţiunilor de vânzare-cumpărare a 2450 de vagoane destinate casării, facilitând astfel traficarea în folosul SC REMAT SA Călăraşi a diferenţei rezultate între valoarea reală şi cea subevaluată a bunurilor casate.

Subevaluarea s-a efectuat prin ofertarea pe Bursa de Mărfuri Bucureşti, în baza procedurii de licitaţie deschisă iniţiată de S.N.T.F.M. ”CFR MARFĂ” S.A a unui număr de 2450 de vagoane pe roţi, la preţ de fier vechi, deşi, în conformitate cu standardele în materie, deşeurile metalice provenite din casarea materialului rulant se încadrau în categoria “deşeu fier vechi greu” şi “deşeu fier vechi special” (oţel), categorii de deşeuri cu o valoare de piaţă net superioară.

Cele 2450 de vagoane supuse casării însumează cantităţile de 35.002,12 tone de oţel şi 16.584,50 tone de fier vechi greu, cantităţi care au fost menţionate în documentele încheiate ca fier vechi, mai precizează sursa citată.

În acest dosar au fost făcute 63 de percheziţii în Bucureşti şi în nouă judeţe, 40 de persoane urmând să fie duse la audieri la DIICOT Timişoara.

Sursa: news.ro