Jandarm din Curtea de Argeş, înger păzitor pentru un bătrânel al nimănui

O ciorbă caldă în fiecare zi. Este pentru mulţi o banalitate, dar pentru un bătrân din Curtea de Argeş, rămâne, de multe ori, doar un vis. Omul trăieşte de ani buni în condiţii greu de imaginat, undeva într-un colţ al unei gări părăsite din oraş.

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

O ciorbă caldă în fiecare zi. Este pentru mulţi o banalitate, dar pentru un bătrân din Curtea de Argeş, rămâne, de multe ori, doar un vis. Omul trăieşte de ani buni în condiţii greu de imaginat, undeva într-un colţ al unei gări părăsite din oraş. A rămas singur pe lume, după ce soţia lui a murit. Pentru el, acum bunătatea poartă haină militară. Un jandarm care a tot avut drum prin zonă l-a văzut şi şi-a făcut o promisiune: să îl ajute cu tot ce poate.

Ar putea fi imaginea unui bunic alături de nepotul său, doar că între cei doi nu există nicio legătură de rudenie. Bătrânul trăieşte uitat de lume, într-o clădire a fostei gări din Curtea de Argeş. Nu are apă şi nici curent. Iar recent, şi-a pierdut şi cel mai drag suflet: soţia.

Femeia, alături de care a trăit ultimul sfert de secol, a fost răpusă de boală, în vară. Trăiau împreună din 1400 de lei. Acum, bătrânul nici măcar atât nu mai are. Statul îşi vrea banii înapoi din impozitul pe care omul nu l-a mai plătit pe o locuinţă care s-a dărâmat demult. O rază de speranţă a venit de la subofiţerul Sorin Gherase.

Sorin Gherase, Jandarmeria Argeş: Locuiesc în apropiere şi prin faptul. patrulare, în perioada serviciului. Am observat, venea cu fosta lui soţie, stăteau pe un scaun în faţa magazinului, aveau un comportament decent, nu cerşeau, nu cereau nimic şi am intrat cu ei în vorbă şi le-am cunoscut povestea. 15.13

Mihai Toma: Un om cinstit, că dacă nu era el nici la ora actuală nu puteam să mă descurc. Dacă nu era dânsul, eram gata.

Jandarmul îl ajută acum cu tot ce poate. L-a sprijinit pe bătrân chiar şi când a sosit momentul să îşi conducă soţia pe ultimul drum.

Sorin Gherase, Jandarmeria Argeş: Îi era teamă că nevând acte şi nevând posibilităţi. Mi-a spus, te rog din suflet, nu îi lăsa să-mi o îngroape ca pe un câine. Nu aveam idee ce înseamnă toate aceste lucruri dar am putut, am reuşit până la urmă, au fost probleme, nu aveau acte în regulă cu scosul din spital.

Dacă traiul şi-l duce aşa cum poate, de pe o zi pe alta, bătrânul are nevoie de sprijin în privinţa altei probleme. Vrea să ridice ajutorul de înmormântare al soţiei.

Mihai Toma: I-oi băga la CEC sau îmi plătesc şi eu cel puţin datoria faţă de domnul Sorin, care m a ajutat, restul îi bag în CEC, şi când o să mor şi eu, să aibă cine să mă înmormânteze şi pe mine. 

Doar că pentru asta, bătrânul trebuie să ajungă tocmai la Braşov. Asta înseamnă o călătorie de mai bine de 130 de kilometri, pe care omul nu şi-o permite.