"Legea Mirosului", dezbătută de Comisia de mediu din Parlament

România este ţara unde aerul poate fi poluat fără prea mari riscuri. Pentru că nu avem o lege care să reglementeze măsurarea unitară şi eficientă a substanţelor nocive din aer, sursa poluării sau sancţiuni clare pentru cei care greşesc.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

România este ţara unde aerul poate fi poluat fără prea mari riscuri. Pentru că nu avem o lege care să reglementeze măsurarea unitară şi eficientă a substanţelor nocive din aer, sursa poluării sau sancţiuni clare pentru cei care greşesc.

Abandonate pe marginea drumului, gunoaiele parcă s-au integrat în peisajul mioritic. Rareori ne mai surprind. Disconfortul vizual creşte însă, odată cu încălzirea vremii. Când gunoiul, oriunde ar fi depozitat, pe câmp sau la groapă, începe să miroasă.

În vara anului trecut, Garda de mediu a adunat aproape o mie de reclamaţii din partea locuitorilor din nordul Capitalei, care se plângeau de miros şi de aerul poluat. Încă o mai fac. 

Oamenii au dat vina pe groapa de gunoi. Autorităţile au făcut măsurători. Aerul era poluat. Dar nu se ştia cine îl murdăreşte. Pentru că zona este împânzită de zeci de firme care colectează deşeuri. Sancţiuni nu s-au dat pentru aerul poluat.

Astăzi, în Senat, parlamentari, autorităţi şi cetăţeni au dezbătut o viitoare şi posibilă lege a mirosului în România. 

Legea mirosului ar trebui să-i sancţioneze şi pe marii poluatori industriali ai aerului, pe are România i-a tot tolerat. Iar CEDO ne-a sancţionat.

În cazul unei reclamante din Copşa Mică, cantităţile de pulberi, de metale grele şi de dioxid de sulf de la uzinele din zonă depăşeau, în momentele de vârf ale poluării, limitele maxime admise de aproximativ douăzeci de ori.