Muncitorii români, așteptați cu brațele deschise pentru a lucra în agricultura din vestul Europei

Occidentul îşi vrea muncitorii români înapoi. 33 de mii de oameni vor pleca cu trenul, în tranşe săptămânale, spre Austria începând de duminică. Sunt salvarea agriculturii europene. Dar criza sanitară evidenţiază şi vulnerabilitatea acestor muncitori. 

• George Simion şi Anamaria Gavrilă nu şi-au depus candidatura. Cursă pentru a strânge 200.000 de semnături

• Muncitorii români, plătiți cu până la 13 lire pe oră în Marea Britanie.
• Muncitorii români, considerați specialiști în agricultură.

Luna trecută, 200 de muncitori români s-au infectat cu noul coronavirus în Germania.

Oamenii susțin că "plecăm de acasă. Dacă am avea un serviciu, nu am pleca. Nu plecăm de bine. Am patru copii şi nu pot să stau acasă. Acum, cu pandemia asta, nu avem ce face, este mai mare sărăcia acum".

Suntem în Aeroportul Henri Coandă. Zeci de români se îndreaptă spre cel mai mare focar de coronavirus din Europa după Spania. Şi primul ca mortalitate.

Romică îşi va petrece trei luni la o fermă din Regat. Nevoia de bani îl determină să ignore pericolul la care se expune.

Petre, muncitor român în Anglia: Mergem la o fermă din Anglia. Muncim afară şi venim cu banii în ţară. Ca să îi avem de cheltuieli, de plătit întreţinere, lumină, internet, apă, tot ce ţine de o gospodărie.

Regatul are nevoie de 80 de mii de muncitori în fiecare vară pentru a munci câmpul şi majoritatea sunt din Europa.

În Marea Britanie, un muncitor sezonier este plătit cu până la 13 lire pe oră. Într-o singură lună, poate câştiga cât două salarii medii pe economie din România.

Dar, de multe ori, oamenii ajung să lucreze în condiţii de neimaginat. O filmare surprinsă într-o fermă de sparanghel din Germania arată revolta românilor care îl confruntă pe angajatorul neamţ.

Muncitorii sezoneri reprezintă doar o mică parte dintre emigranţii români.

În ultimele săptămâni au devenit, însă, foarte vizibili.

De la începutul crizei sanitare, guvernele occidentale s-au mobilizat pentru ei. Zeci de zboruri în sistem charter au fost plătite, în ciuda interdicţiilor de călătorie.

În Spania, Italia, Marea Britanie şi Germania, culesul recoltelor de sparanghel, salată sau anghinare a început deja. Şi Franţa şi Belgia depind de români pentru culesul fructelor de vară. Iar Austria a negociat cu autorităţile române organizarea a două curse spre Viena. Bătrânii Austriei depind de asistenţa venită din ţara noastră.

Cu trenul care va pleca din Timișoara spre Austria ar urma sa călătorească aproximativ 350 de persoane. Rezervările se fac exclusiv online, pe principiul primul venit, primul servit.

La presiunea proprietarilor de ferme agricole, şi guvernul italian caută soluţii rapide pentru a aduce forţa de lucru din România.

Ministrul Agriculturii din Italia cere Europei deschiderea culoarelor verzi. Astfel, muncitorii români vor putea ajunge mult mai uşor în Peninsulă în ciuda restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus. 

Pentru prima dată, ministrul promite permise de şedere temporară şi contracte de muncă pe o perioadă de șase luni. Astfel, muncitorii vor putea beneficia de asigurări de sănătate şi de şomaj.

Papa Francisc: Există mulţi imigranţi care lucrează în fermele italiene. Din păcate, de multe ori sunt exploataţi. E drept, e criză pentru toată lumea. Dar demnitatea persoanelor trebuie respectată întotdeauna.

Peninsula are nevoie, urgent, de muncitori sezonieri. Cea mai gravă situaţie este în nord, unde jumătate din legumele cultivate riscă să rămână pe câmp.

Alessandro Lombardi, proprietarul unei ferme italiene: De la dovlecei la salată, roşii, produse proaspete sunt în pericol. Românii sunt oameni obişnuiţi să lucreze în agricultură pentru că, istoric, sunt o ţară preponderent agricolă. Cunosc mediul, cunosc culturile, specificul acestei munci, sunt una dintre populaţiile preferate de noi pentru a face această activitate.

Românii sezonieri ajung culegători, şoferi, tractorişti sau şefi de echipă.

În timp ce vestul Europei s-a abonat la forţa de muncă din est, Estul caută soluţii pentru a-şi acoperi lipsurile. Un azil din Bucureşti a angajat muncitori din Nepal pentru a-i îngriji pe bătrâni.