Obiceiuri la început de an în paradisurile longevității. Avem și în România „zone albastre”, identificate de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României

Când vorbim despre „Blue Zones”, vorbim despre acele regiuni ale lumii unde oamenii trăiesc considerabil mai mult și mai sănătos decât media. Conceptul a fost popularizat de cercetătorul Dan Buettner, care a documentat cinci astfel de locuri: Sardinia (Italia), Okinawa (Japonia), Ikaria (Grecia), Nicoya (Costa Rica) și Loma Linda (Statele Unite). Deși la o primă vedere ar putea părea că sărbătorile de Anul Nou din aceste zone nu diferă prea mult de obiceiurile altor oameni, există, totuși, mici detalii care merită explorate și care reflectă stilul de viață echilibrat, armonios și plin de optimism al localnicilor.

• Power Couple, premiera sezonului 2, din 13 ianuarie, Luni, Marți și Miercuri 20:30, la Antena 1 și în AntenaPLAY
• Cristian Pîrvulescu, despre indecizia Coaliției în cazul lui Crin Antonescu: "Este evident că PSD dorește să aibă un candidat"

În Okinawa, bunăoară, comunitățile mențin puternice legături între generații, ceea ce se vede cu precădere în perioada sărbătorilor de iarnă. De Anul Nou, familiile obișnuiesc să se reunească, să facă schimb de mici daruri simbolice și să savureze rețete care pun accent pe ingrediente naturale precum legumele, peștele și tofu. În plus, în unele părți ale Japoniei, există tradiția de a merge la temple budiste pentru a întâmpina noul an prin rugăciune și meditare. Deși Okinawa este parte din Japonia, are propriile obiceiuri unice și un ritm de viață mai relaxat, reflectat și în felul în care oamenii își fixează rezoluții pentru următoarele 12 luni. Scopurile sunt mai puțin legate de performanțe profesionale și mai mult de bunăstare, menținerea legăturilor cu cei dragi și cultivarea stării de spirit pozitive.

În Nicoya (Costa Rica), începutul de an este adesea marcat de o atmosferă caldă și familială, unde accentul se pune pe „pura vida”, celebra expresie costaricană care înseamnă, în esență, „viață pură” sau „bucuria de a trăi”. În aceste comunități, Anul Nou vine cu mese în aer liber, de multe ori pregătite de mai mulți membri ai familiei și împărțite cu vecinii. Este un obicei ce reflectă deschiderea și sprijinul reciproc, caracteristici esențiale în Nicoya. Deși nu au ceremonii fastuoase cu artificii spectaculoase, localnicii se străduiesc să-și înceapă anul într-o notă relaxată, lipsită de stres, onorând natura și recunoscând importanța echilibrului dintre muncă și timp liber.

Pe insula Ikaria (Grecia), renumită pentru procentul mare de locuitori care ating sau depășesc vârsta de 100 de ani, Anul Nou coincide adesea cu tradițiile ortodoxe. Aici, multe familii coc Vasilopita, un cozonac simplu în care se ascunde o monedă. Cel care găsește moneda se consideră norocos pentru noul an. Deși întâlnim acest obicei în întreaga Grecie, în Ikaria gestul capătă o semnificație aparte, fiind încă un mod de a suda relațiile sociale și a exprima recunoștință pentru viața pașnică de pe insulă. În plus, localnicii petrec ore în șir povestind la mesele încărcate cu specialități locale, de la ierburi sălbatice la vinul făcut în gospodărie, iar discuțiile se prelungesc adesea până târziu, într-o atmosferă de voie bună.

Aceste obiceiuri pot să ne inspire și să ne amintească de importanța echilibrului, a legăturilor sociale puternice și a unei perspective optimiste asupra vieții. Nu e doar despre a trăi mai mult, ci și despre a trăi mai bine. Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România”, inițiat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a arătat că și la noi în țară există zone unde oamenii se bucură de un stil de viață activ și împlinit. Concluziile cercetării confirmă faptul că atitudinea echilibrată și obiceiurile alimentare sănătoase pot avea un impact real asupra speranței de viață și calității acesteia.

Așa cum în Blue Zones nu există un „secret” magic, ci o sumă de factori — alimentație echilibrată, mișcare zilnică, relații sociale strânse, un sens profund al comunității și al identității — tot astfel și studiul românesc subliniază importanța unei vieți active și a interacțiunilor pozitive cu ceilalți. În definitiv, felul în care oamenii întâmpină Noul An ne poate spune multe despre cum înțeleg aceștia să-și trăiască viața, să îmbătrânească frumos și să-și păstreze bucuria de a se trezi în fiecare zi cu energie și recunoștință. Nimic nu ne împiedică să preluăm lecții simple, dar valoroase, de la comunitățile de centenari și să le adaptăm la propriul nostru context, astfel încât fiecare An Nou să fie o nouă șansă de a evolua, atât fizic, cât și mental și spiritual.