(P) Cum îți ajuți copilul să-și dezvolte inteligența emoțională

Succesul personal, spun specialiștii, nu este legat exclusiv de capacitățile intelectuale și de titlurile academice sau profesionale, ci mai degrabă de modul în care fiecare dintre noi reușește să facă față dinamicii emoționale pe parcursul vieții. Ceea ce susține evoluția umană este calitatea relațiilor pe care le construim cu ceilalți, iar această realitate se reflectă, în mod evident, asupra celor mici.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Pentru a crește copii echilibrați, încrezători în sine, capabili să-și gestioneze propriile emoții și pe cele ale altora, este necesar să-i înțelegem și să le susținem dezvoltarea inteligenței emoționale. Cum poți atinge asemenea deziderat? Urmărește recomandările de mai jos pentru a afla informațiile de care ai nevoie.

Comunică deschis de fiecare dată

Înțelegerea emoțiilor începe cu răbdarea și atenția acordate unor resorturi interioare pe care le putem influența doar dacă ne deschidem sufletește. Poate părea greu la început, însă există modalități la îndemâna tuturor pentru a exersa.

Primul pas este să vorbești tu mai întâi, căci exemplul personal al părinților este esențial în ochii celor mici – dacă vede că este normal să comunice despre sine în mod firesc, copilul va începe să se exprime. În multe situații, metoda aceasta poate fi completată cu succes prin utilizarea unor jucării de rol pentru a descoperi care sunt preocupările interioare ale copilului. Mai ales la vârste mici, copiii obișnuiesc să vorbească despre sine ca și cum ar fi personaje din povești, deci poți deveni parte dintr-o asemenea istorisire pentru a-l asculta pe cel mic, pentru a-l ajuta să se înțeleagă și să comunice mai bine.

Arată-i copilului că învățăm să ne controlăm emoțiile

Sfatul specialiștilor către părinți este să facă pace mai întâi cu propria viață. Unora dintre noi acest lucru poate părea ușor, pentru alții ar putea fi un adevărat calvar, căci sensibilitățile interioare diferă în funcție de mai mulți factori: temperament, personalitate, educație, mediu etc. Însă acolo unde este voință se descoperă întotdeauna o cale. În cazul de față, aceasta presupune să-i permiți copilului să se exprime, să-și trăiască emoția pe care o simte fără să-l faci să se simtă vinovat. E supărat, frustrat, mânios? Lasă-l să se descarce, pentru ca ulterior să stați de vorbă despre ce s-a întâmplat. Puteți începe, de pildă, cu un exercițiu de respirație, care va echilibra ritmul inimii atât de încercate de trăirile pe care încă nu le înțelege. Dacă își vede părintele preocupat să-i fie sprijin sincer, copilul va prinde curaj să se deschidă și să învețe că toate emoțiile sunt normale, însă nu toate comportamentele. De exemplu, data viitoare în parc va ști că se poate supăra pe cel care i-a luat mingea, că îi poate face observație și-i poate cere jucăria înapoi fără să țipe sau să lovească.

Învață-l pe cel mic că emoțiile sunt baza relațiilor interumane

Precum am specificat deja, exemplul personal al părinților este fundamental pentru dezvoltarea copiilor. E cazul, așadar, să începi prin a nu te mai simți în culpă de fiecare dată când copilul tău reacționează așa cum îți închipui că ar putea deranja pe cineva din jur. Este mic, se află în plin proces de învățare, iar atitudinea ta de judecător permanent al acțiunilor sale îl va determina să se simtă nedreptățit, timorat și nerespectat. Va dezvolta astfel reacții de respingere a îndemnurilor tale și o lipsă de încredere în sine care îl poate arunca în anturaje nedorite mai târziu – pentru a se remarca prin orice mijloace – sau în trăiri de timiditate acută, care îi vor dezechilibra. Cum poți evita astfel de situații? Arătându-i copilului, de fiecare dată, că emoțiile sale sunt firești, că le recunoști ca fiind importante și pentru tine, că ești acolo să îl asculți și să găsiți modalitatea potrivită de a rezolva situația.

În definitiv, scopul unui părinte este să-și ajute copilul să crească armonios și încrezător în sine. Doar astfel va deveni un adult echilibrat, care își poate gestiona emoțiile și  deciziile cu înțelepciune.