POVESTEA casei pe care Iohannis a pierdut-o definitiv în instanţă. De ce era vila din centrul SibiuluI cel mai valoros imobil al preşedintelui

Magistraţii Curţii de Apel Piteşti s-au pronunţat, miercuri, în dosarul privind casa pierdută definitiv de familia Iohannis în urma procesului de la Curtea de Apel Braşov, respingând contestația în anulare formulată de preşedintele României şi de soţia sa, Carmen.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Magistraţii Curţii de Apel Piteşti s-au pronunţat, miercuri, în dosarul privind casa pierdută definitiv de familia Iohannis în urma procesului de la Curtea de Apel Braşov, respingând contestația în anulare formulată de preşedintele României şi de soţia sa, Carmen.

Cum a ajuns Klaus Iohannis în proprietatea casei din centrul Sibiului:

- Imobilul cu numărul 29 de pe strada Nicolae Bălcescu din centrul Sibiului a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, casa a ajuns în proprietatea statului român, alături de o altă casă, situată în strada Magheru.

- În 1991 apare însă Nicolae Baștea, nepotul soţiei lui Eliseu Ghenea, Maria, care lasă, prin testament, aceste două case unui nepot, Ioan Baştea, şi unei cunoștințe, Georgeta Lăzurca și fiicei acesteia, Carmen Iohannis.

- Însă, potrivit riseproject.ro, Nicolae Baștea era nepot al soției lui Eliseu Ghenea, Maria, născută Baștea, nu nepot al lui Eliseu. Fiindcă Maria a murit înainte de Eliseu (1962 față de 1969), toate bunurile ei au fost moștenite de soț. Mai departe, pe Eliseu l-a moștenit o soră, iar pe soră, neavând urmași, a moștenit-o statul român.

- Casa din strada Gheorghe Magheru i se cuvenea, prin testamentului din 1991, lui Ioan Baștea, Georgetei Lăzurca și lui Carmen Iohannis, aceasta fiind formată din nouă apartamente.

– Casa din strada Nicolae Bălcescu era moștenită exclusiv de Ioan Baștea şi avea la parter un spațiu comercial, cu deschidere la artera cu cel mai mare flux pietonal al orașului. La etaj, există două apartamente.

- Cele două clădiri s-au aflat în proprietatea statului din 1962, respectiv din 1964, când au fost naționalizate, până în 1999 – când au fost preluate de familile Baștea și Iohannis. Baștea și Iohannis au avut succes în acțiunea lor de revendicare prezentând o adeverinţă de la primăria din Porumbacu de Jos, care atesta că Nicolae Baștea era nepotul şi singurul moştenitor al lui Eliseu Ghenea. Adeverința, care fusese eliberată de secretarul comunei, Liviu Munteanu, a fost prezentată după ce familiile Iohannis şi Baştea prezentaseră în instanţă un testament al lui Eliseu Ghenea din 1963.

- Însă, după ce în 1998 un expert grafolog analizează testamentul lui Eliseu Ghenea și stabilește că nu a fost scris de acesta, ci doar semnat de el, Judecătoria Sibiu le respinde acțiunea.

- În perioada 1995-1997, chiriașii din cele două clădiri cumpăraseră apartamentele în care locuiau, potrivit unei legi aflate în vigoare.

- În 1999, imobilul a ajuns în proprietatea familiei preşedintelui, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Printr-un act semnat la notarul Radu Gabriel Bucșa, Klaus Iohannis și soția sa cumpără de la Ioan Baștea o jumătate din clădirea pe care acesta a moștenit-o de unul singur de la Eliseu Ghenea. Prețul plătit este simbolic: 50 de milioane de lei vechi, adică 3.200 de USD, la paritatea leu-dolar din ziua respectivă.

- Tot în 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat imobilul au fost anulate în instanţă, la cererea nepotului lui Nicolae Baştea, pe motiv că statul nu putea vinde ceva ce nu deţinea.

- În 2001, proprietarii fac plângeri penale, cerând în instanţă anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.

- Tot în 2001, Iohannis închiriază imobilul băncii Raiffesen pentru o chirie de 20.000 de euro/an.

- Potrivit riseproject.ro, în baza relației care îi lega de proprietarul istoric al clădirilor, cele două familii ar fi avut dreptul să revendice maximum o optime din averea lui, nu întregul – așa cum procedaseră.

- După ce lipsa lor de legitimitate a fost descoperită, actul care le consfințise dreptul de proprietate asupra imobilelor – un certificat de moștenitor, întocmit în 1999 – a fost anulat în justiție, în 2005.

- Astfel, familia Iohannis a pierdut atunci şi casa de la numărul 35 din strada G-ral Magheru din Sibiu.

Un proces ce a durat 16 ani

- Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, nu mai sunt proprietarii casei din strada Nicolae Bălcescu, după ce Oficiul Judeţean de Cadastru a admis cererea Administraţiei Finanţelor Publice de radiere a dreptului de proprietate al celor doi.

- Familia Iohannis a pierdut definitiv casa în noiembrie anul trecut, în urma unei decizii a Curţii de Apel Braşov, după un proces care a durat mai mult de 16 ani.

- La jumătatea lunii noiembrie 2015 preşedintele Klaus Iohannis a făcut recurs, acesta fiind respins la Curtea de Apel Braşov, care a menţinut decizia Tribunalului Braşov.

- Carmen şi Klaus Iohannis au cerut atunci strămutarea dosarului.

- În aprilie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul să fie strămutat de la Curtea de Apel Braşov la Curtea de Apel Piteşti, care trebuia să se pronunţe pe o contestaţie în anulare depusă de famillia Iohannis.

- Primul termen al acestui proces, la Curtea de Apel Piteşti, a avut loc în 22 iunie 2016, când a fost amânat pentru 28 septembrie.

- La termenul din 28 septembrie 2016, părţile implicate în proces au fost reprezentate de către avocaţi care au avut o dispută în faţa judecătorilor privind validitatea unor acte. În aceste condiţii, avocaţii au cerut instanţei să compare o semnătură a Rodicăi Baştea de pe contractul de asistenţă juridică cu cea de pe un alt document aflat la dosar.

- Ultima amânare a fost la înfăţişarea din 7 decembrie 2016. Atunci, completul de judecată a dispus amânarea pentru ca soţia preşedintelui să depună la dosar certificatul de deces al mamei sale, Georgeta Lăzurcă, al cărei nume apare ca parte în proces şi ca să facă dovada că este moştenitoarea acesteia.

- La termenul din 18 ianuarie, avocatul preşedintelui şi al soţiei acestuia a cerut amânarea sau suspendarea cauzei, până la clarificarea situaţiei privind moştenitorii Gerogetei Lăzurcă, însă magistraţii au respins cererea.

- La termenul din 15 februarie, Curtea de Apel Piteşti a amânat pentru 22 februarie pronunţarea în procesul în care soţii Iohannis au contestat decizia Curţii de Apel Braşov prin care pierd casa din centrul municipiului Sibiu.

- Miercuri, magistraţii Curţii de Apel Piteşti au repins contestaţia în anulare făcută de către Klaus li Carmen Iohannis, după ce aceştia au pierdut, prin sentinţă a Curţii de Apel Braşov, un imobil din centrul municipiului Sibiu.

Povestea celor şase case

Potrivit unor declarații făcute de Klaus Iohannis la o emisiune de televiziune, cu o parte din chiria obținută pentru imobilul din Bălcescu, Klaus Iohannis a cumpărat, în timp, alte trei proprietăți: un apartament și două case:

„(…) S-a găsit o închiriere foarte avantajoasă (n.r.- a spațiului comercial) și, folosind banii din acea închiriere, am reușit iarăși să-mi cumpăr un apartament care se găsește într-o zonă bună. L-am închiriat și pe acela și din banii proveniți și de acolo am cumpărat, în final, cele două căsuțe, care sunt ultimele achiziții pe care le-am făcut”, spunea Klaus Iohannis.

Astfel, familia Iohannis mai deţine un apartament de 4 camere în strada Bâlea, nr 29, un apartament în strada Pedagogilor, nr. 14, cumpărat pe baza legii 112, o vilă în centrul Sibiului, pe strada Someşului, nr. 13, şi două case în strada Măgura, nr. 9 şi nr. 11 (două case alăturate).

Sursa: antena3.ro, news.ro, riseproject.ro