POVESTEA incredibilă a Rafilei Găluț, românca propusă pentru beatificare. DOCUMENTE vechi dezvăluie cum au încercat mai marii bisericii să ascundă stigmatele: "Sătenii îi tăiau din haine și din păr"

În anul 2015, la 76 de ani după moartea Rafilei Găluţ, reprezentanți ai Bisericii Catolice au început demersurile pentru beatificarea acestei tinere arădence.

De Redactia Observator la 14.11.2017, 11:20

Galerie (6)

Rafila Galut, tanara din Arad propusa spre beatificare la Vatican

Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
Cât economisim dacă punem deoparte 1 leu pe zi, timp ce 5 ani. Cum să împărţim banii ca să nu trăim de la o lună la alta

În anul 2015, la 76 de ani după moartea Rafilei Găluţ, reprezentanți ai Bisericii Catolice au început demersurile pentru beatificarea acestei tinere arădence.

Cine a fost Rafila Găluț

Cunoscută ca “Stigmata din Bocsig”, Rafila Găluţ s-a născut în Bocsig în 8 februarie 1910 şi a murit la vârsta de 29 de ani, în 1939, după ce în ultimii opt ani de viaţă “a purtat periodic Rănile Domnului nostru Isus Cristos”.

Rafila Găluţ, tânăra arădeancă propusă pentru beatificare. Minunile făcute de 'fecioara stigmatizată de la Bocsig'

Pe acelaşi subiect

O tânără din Arad urmează să fie canonizată la Vatican! Ce minuni a făcut în timpul vieţii

Conform unor documente vechi, stigmatele au apărut pe trupul Rafilei în 1931 şi au fost confirmate “nu numai de parohul locului, preotul Petru Vancu, ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit”, scrie News.ro.

Cazul din Bocsig, în atenția Vaticanului

Într-un document trimis în 11 noiembrie 1933 de către administratorul parohial Petru Vancu, Episcopiei Lugoj (Preaveneratul Ordinariat Lugoj), se vorbea despre cazul Rafilei Găluţ: “În această parohie trăieşte o fetiţă cu numele Rafila Găluţ, şi care în anul 1931 a fost la Mănăstirea de călugăriţe din Blaj, de unde a fost demisă ca fiind debilă fiziceşte. Revenind acasă, sufletul ei ardea tot mai mult de dorinţa de a face tot mai mult voia lui Dumnezeu. Se spovedeşte în fiecare sărbătoare şi duminică, ba chiar şi în zilele comune. Acum, în septembrie a.c., se prezintă la oficiul parohial, arătându-mi pe trupul ei patimile Domnului Isus Hristos, stigmatizarea (…) Rog cu umilinţă Preaveneratul Ordinariat să binevoiască a delibera asupra celor raportate şi a trimite un preot evlavios, care apoi să cerceteze cazul”.

Sursa Foto: News.ro

În răspunsul primit câteva zile mai târziu de la Lugoj se cere “discreţia cea mai absolută” asupra cazului, atât bisericii din Bocsig, cât şi familiei Rafilei.

“Biserica în astfel de cazuri este de o rigoare extrem de severă şi nu se pronunţă decât numai după un control foarte riguros, constatându-se intervenţia supranaturalului în chip absolut neîndoios. Ne vei raporta de la caz la caz, ţinându-ne la curent de câte ori este nevoie”, scrie în răspunsul către paroh.

Biserica cere “Discreţie, discreţie, discreţie”

“Discreţie, discreţie, discreţie”, se mai cere într-o altă scrisoare trimisă la Bocsig de către oficialii Bisericii Greco-Catolice, aceştia arătând că se tem de “reclamă de bâlci, cu larmă de sunete şi trâmbiţe”.

Episcopul îl însărcinase pe un preot să întocmească un chestionar cu 48 de întrebări care i-au fost puse Rafilei, despre stigmate şi despre viziunile pe care ea spunea că le are.

Sursa foto: News.ro

Într-un alt document trimis Episcopiei Lugoj în 9 decembrie 1933 de către parohul din Bocsig se vorbea despre viziunile Rafilei şi semnele apărute pe trupul său: „Referitor la cazul Rafila Găluţ, cu reverinţă raportez următoarele: Mai sus numita fată mi-a spus cu zece zile înainte că Patimile Domnului Isus Hristos se vor arăta în trupul ei. Mi-a spus că stigmatizarea va dura din 15 nov. până în 24. S-a verificat exact. Se puteau observa precis semnele cuielor, în pălmi, la picioare, în coasta stângă, semnul cununii de spini deasupra frunţii. Din toate locurile curgea, respectiv se prelingea sângele. Acum din nou mi-a spus că se va reînnoi stigmatizarea şi va dura din 15 dec. până în 22. Aşteptând ordinele Preaveneratului Ordinariat, rămân suspus fiu, Petru Vancu”.

Episcopia de Lugoj a informat Congregaţia Bisericii Orientale (Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Rafilei printr-o scrisoare adresată Cardinalului Luigi Sincero, pe data de 15 aprilie 1934. Mai multe documente au fost traduse şi trimise Sfântului Scaun în 27 iulie 1934, iar corespondenţa a continuat cu Vaticanul, care ceruse investigaţii amănunţite. Documentele trimise la Vatican vorbeau şi despre „viziuni cu Maica Domnului şi cu Isus Hristos”.

Medicii nu au găsit explicaţii

Documentele arhivate cuprind şi rapoarte medicale privind cazul de la Bocsig. În 16 septembrie 1934, Rafila Găluţ a fost consultată la sediul parohiei greco-catolice Arad II - Şega de o comisie formată din patru medici, dar aceştia „nu au reuşit să dea o explicaţie ştiinţifică stigmatelor Rafilei”.

„S-a constatat că stigmatele nu apar la intervale fixe, ci la date anunţate de Maica Domnului (în viziunile Rafilei – n.r.). Pe data de 1 octombrie 1934, apariţia stigmatelor se face în prezenţa medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru Herlo şi a Pr. Petru Vancu, redactându-se un proces verbal, document tradus şi transmis imediat Sfântului Scaun”, se arată într-un raport aflat în arhivele bisericii din Bocsig.

În 6 şi 7 octombrie 1934, Rafila Găluţ se afla la Lugoj, cu ocazia vizitei Regelui Carol al II - lea în oraş, şi a fost primită de Episcopul Alexandru Nicolescu, care a constat personal stigmatele, mai arată rapoartele din arhive.

„Din 31 ianuarie 1936, stigmatele au sângerat tot la două săptămâni, câte trei zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafila Găluţ a murit”, a spus pentru News.ro parohul din Bocsig, care a adăugat că „moartea a fost prevestită în viziunile sale”.

Sătenii o consideră o sfântă

Până în 1948, când Biserica Greco-Catolică din România a fost desfiinţată, cazul a fost studiat de Episcopia Lugoj, care a adunat nenumărate mărturii de la cei care au cunoscut-o pe tânără.

Cei mai bătrâni localnici din Bocsig şi satele apropiate îşi amintesc şi astăzi de Rafila Găluţ, pe care o considerau o sfântă încă de când i-au apărut primele semne pe corp.

Rafila este descrisă ca “o fată fragilă, care trăia pentru credinţa în Dumnezeu” şi care a dorit să devină călugăriţă.

Localnicii spun că au ascultat mărturiile unor medici şi preoţi care ar fi asistat la apariţia bruscă pe corp a rănilor pe care le-a avut şi Isus Hristos.

“Eram copil, dar am cuoscut-o, că a stat fină-sa acolo lângă noi. Îşi acoperea stigmatele să nu le vadă nimeni, îşi punea baticul pe frunte că îi curgea sânge. Ea povestea la fină-sa, care ne spunea nouă cum avea răni în palme, pe picioare, pe frunte şi îi curgea sânge”, îşi aminteşte o localnică de 96 de ani.

“Mama îmi povestea cum sătenii îi tăiau Rafilei din haine, ca să păstreze bucăţi, pentru că o considerau sfântă. Fire de păr, obiecte personale, orice era de la ea era păstrat pentru că aveau puteri tămăduitoare”, spune un localnic de 65 de ani.

Mormântul fetei, loc de pelerinaj

Mica localitate din judeţul Arad a intrat în atenţia credincioşilor din toată lumea, după ce s-a aflat povestea Rafilei. Credincioşii vin să se roage la mormântul fetei, iar o dată pe an este organizat un pelerinaj de către Biserica Greco-Catolică a Banatului, care a început procedurile de beatificare la Vatican. Localnicii îşi amintesc cum trupul fetei sângera, iar mulţi au păstrat bucăţi din hainele moartei considerând că au puteri tămăduitoare.

Localitatea Bocsig se află la 60 de kilometri de municipiul Arad şi are în jur de 2.000 de locuitori, iar în ultimii ani a devenit loc de pelerinaj pentru credincioşi din toată lumea, care au auzit că aici a trăit o tânără ce ar fi purtat stigmatele lui Isus.

Preotul paroh din Bocsig, Gheorghe Tomoioagă, a declarat pentru News.ro că mormântul Rafilei, aflat în sat, a devenit tot mai căutat de credincioşi după ce Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a început, în 2015, procedurile de beatificare la Vatican.

„Zilnic vin vizitatori din toate colţurile lumii. O dată pe an, în ultima sâmbătă din luna octombrie, are loc şi un pelerinaj, la care vin în jur de 1.000 de oameni. Însuşi ministrul Apărării, Mihai Fifor, a fost la pelerinajul care a avut loc recent”, a spus preotul paroh.

Tânăra ar putea fi beatificată

Conform sursei citate, demersurile pentru beatificare au fost iniţiate de către episcopul greco-catolic al Banatului, Alexandru Mesian.

„Este un proces de beatificare şi ulterior canonizare, iar prima etapă pentru beatificare s-a încheiat, aceasta derulându-se în ţara noastră. A doua etapă este în desfăşurare la Vatican, dar nu putem preciza când se va încheia”, a precizat părintele Tomoioagă.

Mormântul Rafilei este îngrijit astăzi nu doar de Biserica Greco-Catolică, ci şi de Biserica Ortodoxă şi localnici, aceştia din urmă trăind cu speranţa că „Stigmata din Bocsig” va deveni prima sfântă a Banatului recunoscută de Vatican.

Observator Ştiri sociale POVESTEA incredibilă a Rafilei Găluț, românca propusă pentru beatificare. DOCUMENTE vechi dezvăluie cum au încercat mai marii bisericii să ascundă stigmatele: "Sătenii îi tăiau din haine și din păr"