Doar circa 20% dintre români au putut lucra de acasă pe perioada stării de urgență

Avem cu ce, dar degeaba. Ceva mai puţin de un milion de români au muncit de acasă în perioada izolării, potrivit unui studiu realizat de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă. 

• Incendiu violent lângă Mănăstirea Voroneț din Suceava cu câteva ore înainte de Paşte. Există riscul de propagare

• Românii apucă rareori să lucreze de acasă, deși au una dintre cele bune viteze de internet din Uniunea Europeană.
• Mai mult, 84% dintre locuințele românilor au legătură la internet.

Pare o cifră mare dacă ne aducem aminte de străzile aproape goale din ultimele două luni. Realitatea este că suntem codaşii Uniunii Europene, cu toate că avem condiţiile ideale pentru telemuncă.

Unul din cinci angajaţi români şi-a mutat biroul acasă în perioada pandemiei, adică aproximativ 20% din totalul celor care muncesc în România. 

Cifra nu prea ne face cinste, dacă ne uităm la vecinii bulgari, care se laudă cu unul din trei salariaţi care a lucrat la distanţă.

Contrastul este şi mai mare dacă ne gândim că avem una dintre cele mai bune viteze de internet din tot spaţiul comunitar. Aşadar, condiţii bune pentru telemuncă există. 

Unde mai pui că bulgarii nu stau prea bine nici la numărul locuinţelor conectate la reţeaua de internet: 75% la ei faţă de 84% la noi. 

Haideţi să vedem care este situaţia în restul Uniunii Europene. În medie, peste o treime dintre europeni, adică 37 la sută, au lucrat de acasă în timpul crizei sanitare provocate de COVID-19.

Fruntaşii sunt în nordul continentului: Finlanda, cu peste 60%. 

Următorul loc pe podiumul european al telemuncii este ocupat de Luxemburg: aici aproape 60% dintre salariaţi s-au adaptat muncii la distanţă, deci unul din doi. La distanţă mică se află Olanda, cu puţin peste 50%. 

Studiul european mai arată şi cât s-a muncit în perioada izolării. 

Şi este interesant că tocmai angajaţii din statele care nu stau aşa bine la acest capitol, au muncit mai puţin, dar au avut şi venituri mai mici. 

Angajatorii afectaţi de criza sanitară au apelat la acestă soluţie de compromis pentru a nu ajunge la concedieri. 

În jur de 40% dintre români s-au confruntat cu această situaţie. 

Ne aflăm pe locul cinci la nivelul UE, după Grecia, Franța, Italia și Cipru - ţări în care situaţia a fost mult mai gravă.