România e CAMPIOANĂ EUROPEANĂ la încălcarea drepturilor lucrătorilor. Inclusiv prin prevederi legislative

România ocupă primul loc din Europa din 35 de ţări analizate în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, potrivit unui comunicat al Blocului Naţional Sindical (BNS) remis, luni, Agerpres.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

România ocupă primul loc din Europa din 35 de ţări analizate în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, potrivit unui comunicat al Blocului Naţional Sindical (BNS) remis, luni, Agerpres.

"România are cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor fundamentale, atât în practică dar mai ales în legislaţia naţională, suntem pe primul loc în Europa. Încălcarea drepturilor lucrătorilor este în general o caracteristică a ţărilor sărace sau a celor cu un sistem democratic deficitar. Pentru România au fost identificate 20 de încălcari ale drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, cele mai multe - 14 - provin din prevederi legislative şi 4 din practică", se menţionează în comunicat.

BNS precizează că diferenţa între România şi restul statelor europene devine şi mai vizibilă dacă avem în vedere situaţia încălcărilor ca efect al legii, ceea ce poate conduce la concluzia că 'legislaţia dialogului social din România este construită în profund dispreţ pentru drepturile fundamentale ale lucrătorilor'.

"O astfel de poziţionare spune mult despre gradul de dezvoltare a României dar şi despre respectul pe care clasa politică, indiferent de culoare, îl are pentru forţa de muncă. În general drepturile lucrătorilor sunt încălcate în ţările sărace sau cu un model de democraţie deficitar. O astfel abordare creează presiune asupra competitivităţii statelor dezvoltate, acestea având în general standarde de muncă la un nivel foarte ridicat. Reacţia statelor dezvoltate este vizibilă azi în cadrul dezbaterilor despre viitorul Uniunii Europene. Sigur, pe termen scurt încălcarea acestor drepturi înseamnă costuri mai mici pentru angajatori şi o mai facilă abordare a forţei de muncă pentru politicieni. Lipsa de sustenabilitate în creşterea economică, cu o accentuare a distribuirii inegale a creşterii economice, lipsa de predictibilitate sau capacitate redusă de a face faţă şocurilor sunt doar câteva din elementele cu care plătim. Dacă dorim sa fim parte a Europei atunci trebuie sa învăţăm să ne respectam angajamentele internaţionale.", se menţionează în comunicatul BNS.

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a creat un instrument de analiză statistică pentru a urmări relaţia dintre standardele internaţionale de muncă, pe de o parte şi investiţiile străine şi comerţul internaţional pe de altă parte. Au fost vizate două categorii de drepturi considerate fundamentale - dreptul la libera asociere şi dreptul la negocieri colective, drepturi reglementate de Convenţia OIM 87 privind libertatea de asociere şi protecţia dreptului la organizare în sindicate şi Convenţia OIM 98 privind dreptul la negocieri colective.

În acest context, Blocul Naţional Sindical solicită atât Guvernului cât şi Parlamentului să procedeze în regim de urgenţă la iniţierea unor consultări pentru modificarea legislaţiei dialogului social în concordanţă cu prevederile celor două convenţii OIM.

"Deşi legea reglementează dreptul la grevă, procedurile lungi şi greoaie fac extrem de dificilă organizarea unei greve cu respectarea legii; Angajatorii nu au obligaţia consultării salariaţilor asupra unor aspecte precum reducerea săptămânii de lucru ca urmare a dificultăţilor economice; Legislaţia românească interzice discriminarea pe motiv de apartenenţă la un sindicat însă nu furnizează nici un fel de instrumente pentru a proteja lucrătorul în acest sens, nici măcar nu prevede reîncadrarea persoanei discriminate pentru apartenenţa la un sindicat.", se mai arată în comunicatul BNS. 

Potrivit BNS, ultimele date disponibile sunt cele pentru anul 2015 şi vizează situaţia existentă în 185 ţări.