România bate noi recorduri în materie de infectări și decese provocate de coronavirus. Alexandru Rafila: De două luni avem creștere permanentă
Am depăşit pragul de 50 de mii de români bolnavi de covid-19, însă cifra mare pare să nu îi sperie pe toţi. Trei din 10 români nu sunt siguri că virusul există. Sigur este în schimb că locurile la terapie intensivă sunt pe zi ce trece mai puţine, iar numărul morţilor este în creştere. În ultimele 24 de ore am atins un nou record negativ de decese: alte 39 de vieţi pierdute.
De Redactia Observator la 31.07.2020, 20:00
- România a depășit bariera de 50.000 de infectări cu noul coronavirus.
- Peste 400 de pacienți infectați cu noul coronavirus sunt internați la terapie intensivă.
România a depăşit astăzi pragul de 50 de mii de îmbolnăviri. Pentru a zecea zi la rând, peste o mie de oameni au fost testaţi pozitiv. În spitale, mai sunt internaţi 7.456 de pacienţi. Ceea ce înseamnă că, în toate cele 153 de spitale Covid, astăzi mai sunt mai puţin de 5.000 de paturi libere.
Carmen Dorobăț, manager Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi: În acest weekend pornim cu aproximativ 20 de locuri libere la boli infecţioase şi 20 poate de locuri libere la Spitalul CFR, ceea ce este foarte puţin întrucât ieri au avut loc 31 de internări.
Iar ce e mai rău abia acum urmează. România nu a ajuns încă în vârful epidemiei.
Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății: De două luni avem creştere permanentă. Atunci când ai o creştere a numărului de cazuri mergi spre un vârf, important este ca acest vârf să fie mai puţin înalt şi să se apropie cât mai repede. Am putea ajunge la 2000 de noi cazuri pe zi în luna august? Orice este posibil. Poate să fie 2000 de cazuri, mai mult de 2000 sau mai puţin de 2000 de cazuri.
În plină criză, medicii caută soluţii de compromis. Toate spitalele din Gorj au fost informate că, de astăzi, trebuie să primească pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19.
Corina Belteu, purtător de cuvânt al Prefecturii Gorj: Doar cazurile medii şi uşoare vor ajunge în spitalele din Gorj, restul, cele mai grave, vor ajunge la Spitalul Judeţean Târgu Jiu sau la Spitalul Judeţean Târgu Cărbuneşti.
La Terapie Intensivă, sunt mai mulţi bolnavi ca niciodată. 409 pacienţi se luptă să trăiască, cel mai mare număr înregistrat de la începutul pandemiei.
Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: Secţia de terapie intensivă - de aproximativ două săptămâni - este la capacitate maximă. Ce pot să spun este că fiecare pat care se eliberează este ocupat în următoarea oră, în următoarele minute uneori.
2.165 de paturi ATI sunt în spitalele COVID, dar doar 874 sunt rezervate pentru pacienţii infectaţi. Restul, sunt ocupate de bolnavii cu alte afecţiuni.
Horațiu Moldovan, secretar de stat Ministerul Sănătăţii: În situaţia că vom ocupa toate aceste 874 din România cu 651 de ventilatoare ne extindem spre zona cealaltă. Ce se va întâmpla cu aceşti pacienţi cu alte probleme? În spitalele care nu au deloc pacienţi COVID în acest moment vom augmenta numărul de facilităţi de terapie intensivă acolo.
Puţine locuri, dar şi puţini medici. Un doctor infectat într-o secţie de Terapie Intensivă povesteşte experienţa traumatizantă a tratării pacienţilor cu coronavirus.
Mihai Mărginean, medic ATI: În momentul în care ai foarte mulţi pacienţi de îngrijit şi personalul este foarte puţin nu poţi decât să reacţionezi la ceva ce deja s-a întâmplat. Şi este prea târziu, din păcate.
Depăşim record după record. 39 de oameni au murit în ultimele 24 de ore. Toţi aveau şi alte probleme de sănătate.
Cifrele sunt îngrijorătore. La fel şi neîncrederea oamenilor.
Peste 30% dintre români au dubii legate de existenţa COVID-19 şi 12% cred că nu există. Procentul diferă în funcţie de localitatea de reşedinţă: doar 7% dintre românii din zona urbană cred că virusul este o invenţie în timp ce procentul este dublu pentru cei din mediul rural.
Chiar şi cu acest bilanţ, pentru mulţi masca de protecţie este tot opţională și naşte scandaluri zilnice.
Nepăsarea se vede şi-n mijloacele de transport în comun, dar şi în locurile de joacă, înschise doar pe hârtie. Poliţiştii se feresc însă să dea amenzi şi mizează pe avertisemnte, în timp ce virusul se răspândeşte incontrolabil.
Sociologii explică fenomenul neîncrederii.
Gelu Duminică, sociolog: Avem o diferenţă majoră între ceea ce era mesajul leadership-ului în perioada martie-mai, moment în care mesajul era relativ unitar, respectat şi ceea ce s-a întâmplat după prima perioadă de relaxare. Mare parte din formatorii de opinie au spus "eu nu cred în virus", lucru care a generat o neîncredere majoră.
Medicii estimează că numărul cazurilor de coronavirus va fi cel puţin la fel de mare şi în următoarele două săptămâni.
