Noua lege a salarizării ar putea aduce la stat angajaţi din mediul privat
Legea salarizării se lasă aşteptată în Parlament. Proiectul făcut public săptămâna trecută nu a ajuns pe masa aleşilor, chiar dacă a fost lăsat, la solicitarea liderului PSD Liviu Dragnea, la "dospit". Creşterile de salarii din propunere agită tot mai mult spiritele în sectorul public şi deja le fac cu ochiul angajaţilor din privat.
De Redactia Observator la 18.04.2017, 20:55
Legea salarizării se lasă aşteptată în Parlament. Proiectul făcut public săptămâna trecută nu a ajuns pe masa aleşilor, chiar dacă a fost lăsat, la solicitarea liderului PSD Liviu Dragnea, la "dospit". Creşterile de salarii din propunere agită tot mai mult spiritele în sectorul public şi deja le fac cu ochiul angajaţilor din privat.
Pentru prima oară de la declanşarea crizei economice, românii vor din nou să se angajeze la stat. Este doar unul dintre efectele prezentării proiectului legii salarizării. Marea diferenţă este că la firmele private salariile sunt calculate, iar la companiile de stat sunt decise.
Iar avantajele nu se opresc aici. Posturile sunt stabile şi nu există presiunea competiţiei din mediul privat.
Noile grile pregătite de Ministerul Muncii sunt extrem de atractive. Cele mai spectaculoase creşteri vor fi în Sănătate. Majorările se vor aplica deodată, la 1 ianuarie 2018. Venitul brut, fără sporuri, pentru un asistent debutant va ajunge la aproape 4.000 de lei.
În Educaţie, majorările se aplică până în 2022. Un învăţor la început de carieră va avea aproape 4.000 de lei, în timp ce un profesor universitar va câştiga 13.600 de lei. Iar în domeniul culturii, un bibliotecar va ajunge că câştige peste 6.600 de lei.
Grilele, însă, pot ascunde capcane. În momentul de faţă, statul român nu ştie câţi angajaţi are. Aceasta este principala problemă care poate să denatureze în sensul creşterii costurilor.
Probleme vor fi însă pentru cei care vor să performeze şi să-şi construiască o carieră.
Sunt voci care spun că efortul pentru a susţine noile salarii este de aproape 4% din PIB, pe următorii patru ani. O sumă uriaşă.
