Sfinții Mihail și Gavriil 2023. Tradiții, obiceiuri și superstiții la români
Este ziua numelui pentru peste un milion de români, de marea zi a Sfinţilor Mihail şi Gavriil. Se spune despre cei doi mari sfinţi că sunt conducătorii cetelor de îngeri, si păzitorii noştri, ai oamenilor, de la naştere până la moarte.
De Clara Mihociu la 08.11.2023, 13:11
Biserica lui Hristos, dreptmăritoare, prăznuieşte, odată pe an, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil împreună cu soborul tuturor îngerilor, spune părintele Cleopa Ilie.
Prin cuvântul 'arhanghel' înţelegem mai mare peste îngeri sau cel dintâi chemat dintre îngeri. Iar 'înger' înseamnă vestitor, pentru că îngerii vestesc pe pământ şi fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu.
Soborul Sfinţilor îngeri se sărbătoreşte în a opta zi a lunii noiembrie, care este a noua lună după martie, întâia lună de la zidirea lumii, spre închipuirea numărului cetelor îngereşti, în număr de nouă, pe care le-a numărat Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. Iar aceste nouă cete sunt despărţite în trei ierarhii, care cuprind câte trei cete, cea mai de sus, cea de mijloc şi cea mai de jos.
Obiceiuri și superstiții la români de Sfinţii Mihai şi Gavriil
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este dat să mai trăiască. De multe ori, este înâlnit alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". În credinţa populară, Arhanghelii asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
La munte, unde Arhanghelii sunt şi patroni ai oilor, stăpânii animalelor făceau o turtă mare din făină de porumb, numită "turta arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), pe care o aruncau în dimineata zilei de 8 noiembrie în târla oilor. Se credea că, dacă turta cădea cu faţa în sus, în primăvară toate oile vor avea miei.
Sfinţii Mihail şi Gavriil se serbează trei zile în tradiţia populară
În calendarul popular, Sfinţii Mihail şi Gavriil se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului. Obiceiul este ca, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, să se aprindă lumânări atât pentru cei în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări tragice. De asemenea, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil - despre care se crede că iau sufletele oamenilor când mor - se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.
Conform credinţei populare, în această zi de sărbătoare a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil nu se lucrează, întrucât cine nesocoteşte această regulă se va chinui înainte de moarte. Ziua de 8 noiembrie este considerată "Vara Arhanghelilor", iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular "Vara iernii". În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moşii de Arhangheli".
