Fiecare cu ADN-UL lui! Un studiu arată diferenţe considerabile ale structurii genetice între TRANSILVĂNENI şi ceilalţi locuitori ai României

Dacă de foarte multe ori ne-am întrebat de ce oamenii au un comportament aparte, în funcţie de zona din care vin şi ne-am gândit că ne grăbim să concluzionăm că oamenii din anumite regiuni ale ţării sunt diferiţi de ceilalţi, iată că un studiu scoate la iveală un detaliu extrem de important, care poate fi răspunsul multor dileme.

• Formula 1, Marele Premiu de la Singapore. Lando Norris va pleca din pole position în cursa de duminică, de la ora 14:45

Dacă de foarte multe ori ne-am întrebat de ce oamenii au un comportament aparte, în funcţie de zona în care au crescut şi ne-am gândit că ne grăbim să concluzionăm că persoanele din anumite regiuni ale ţării sunt diferite de celelalte, iată că un studiu scoate la iveală un detaliu extrem de important, care poate fi răspunsul multor dileme.

România a cunoscut în îstorie numeroase valuri de migraţie şi invazie străină, ceea ce a adus o serie de diferenţe în structura şi funcţia materialului genetic, între locuitori, în funcţie de zona în care s-au născut, se arată într-un studiu la care au participat un număr de 714 români, din toate zonele ţării. 

Studiul realizat de un grup de cercetători români şi publicat într-o revistă ştiinţifică internaţională relevă faptul că din punctul de vedere al ADN-ului, „Transilvania este mai apropiată de populaţiile din Europa Centrală decât de populaţia din celelalte provincii româneşti, care este mai apropiată de Balcani”. 

„Aflată la o răscruce de drumuri importantă între Asia şi Europa, România a cunoscut episoade de migraţie şi invazie continuă. Rutele precise ar fi putut să fie modelate de topologia teritoriului şi au avut diverse efecte asupra structurii genetice a ADN-ului mitocondrial (mtDNA), în provinciile istorice româneşti”, se arată într-un studiu publicat, pe 7 martie, de mai mulţi cercetători români în revista BMC Genetics.

Specialiştii au studiat ADN-ul a 714 români din toate provinciile istorice, Ţara Românească, Dobrogea, Moldova şi Transilvania.

Studiul a relevat „o distribuţie omogenă a majorităţii haplogrupurilor între provinciile româneşti şi o asociere clară cu populaţiile europene.” Un haplogrup este format din haplotipuri similare, un haplotip fiind un grup de gene dintr-un organism care sunt moştenite împreună de la un singur părinte.

De asemenea, autorii studiului au identificat „similitudini genetice ale populaţiilor din Muntenia, Moldova şi Dobrogea cu ale populaţiilor din Balcani, în timp ce populaţia Transilvaniei a fost strâns legată de grupurile din Europa Centrală”. Cercetătorii susţin că aceste descoperiri „ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Semnale de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice româneşti, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migraţie prin Asia de Est şi Europa”.