Un givraj foarte puternic, cauza prăbuşirii avionului

Tragedia din Apuseni ridică tot mai multe semne de întrebare. Cauza prăbuşirii pare a fi un givraj foarte puternic. Avionul s-a încărcat cu gheaţă şi unul dintre motoare a cedat.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Controversat este şi modul în care şi-a pregătit pilotul Adrian Iovan zborul. Iar informaţiile oferite până acum de autorităţi sunt contradictorii.

Pilotul Adrian Iovan cere să coboare la 2450 de metri, mult sub înălţimea minimă de siguranţa. Pierde legatura cu Romatsa si schimba pe o frecvenţă specifica zborurilor "la vedere". Dispare de pe radar şi rămâne pe cont propriu.

Pierdea portanţă, forţa care împinge aripa avionului în sus şi îi permite să rămână în aer. Explicaţia este una cât se poate de firească. În condiţii de umiditate crescută şi frig aeronavele sunt afectate de fenomentul de givraj. Gheaţa se depune pe fuzelaj şi aerul vital pentru zbor capata direcţii haotice.

Adrian Iovan a hotărât sa coboare la altitudini cu temperaturi mai ridicate, unde gheaţa să se topeasca şi sistemul de degivrare să fie mai eficient.

BN2-ul care plecase către Oradea avea pe aripi benzi speciale de vibraţii. Benzi care n-ar fi permis încărcarea excesivă a aeronavei. Nu era, însă, unica problemă. Valentin Ialomiţeanu e ultimul care a pilotat avionul BN2, înainte să se prăbuşească cu Adrian Iovan la manşă.

"Este posibil ca în secundele acelea în care a givrat foarte puternic, una din prizele de aer ale motorului din dreapta s-a obturat şi atunci s-a oprit", spune Ialomiţeanu. 

La 15.45 şi 15.49 operatorul ROMATSA a încearcat să ia legătura cu aeronava. N-a primit niciun răspuns. Era deja prea târziu. La momentul impactului avionul, vechi de 40 de ani, avea peste 3000 de ore de zbor.

500 de ore trecuseră numai de la ultima reparaţie importantă a motorului. Potrivit raportului transmis astăzi de Guvern era în perfectă stare de funcţionare, cu documente la zi. Condiţiile meteo ar fi fost, însă, prea aspre.

Decizia de anulare a zborului a stat exclusiv în mâinile pilotului Adrian Iovan. Pentru că avea o experienţă de 16.000 de ore la manşă şi miza prelevării organelor era viaţa unei femei, a hotărât să zboare.

Nu se ştie nici acum exact dacă pilotul Iovan a respectat procedurile. Raportul făcut de Romatsa arată că Iovan n-a verificat condiţiile meteo înainte să se ridice de la sol. Guvernul are altă variantă.

Pilotul comandant a efectuat pregătirea zborului, inclusiv informarea meteo, înainte de decolare.

Apare, însă, o nouă controversă. Potrivit regulamentului, piloţii care n-au zburat mai mult de jumătate de an pe un tip de aeronavă, trebuie să realizeze un zbor de control. Din martie până în decembrie 2013, BN2-ul implicat în accident a fost ţinut la sol.

Iar Adrian Iovan n-a urcat la manşa lui nici anul acesta, spun specialişti ai Şcolii de Aviaţie. Sunt semne de întrebare legate şi de existenţa fişei de centraj. Adică, modul în care sunt aşezaţi pasagerii în avion.

În acest caz, aeroportul din Sibiu. Ar fi putut de asemenea, să meargă spre valea Mureşului şi să zboare "la vedere". Ca ultimă variantă, Adrian Iovan ar fi putut să întoarcă avionul la Bucureşti.

Ancheta care a început va stabili daca avionul a avut vreo problema tehnică.