Viziunea tinerilor asupra școlii românești: Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României transmite Ministerului Educației propuneri pentru noi reforme

Alexandru Ioan Cuza a modernizat România prin legi și reforme de tipar european. Astăzi, tinerii români vor să continue această tradiție – nu în palat, ci în săli de clasă. Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, organizație cu 35 de ani de experiență în sprijinirea copiilor supradotați, a făcut pasul de la discuții la acte: a trimis Ministerului Educației o adresă oficială cu propuneri concrete pentru reforma educațională, elaborate de elevi și studenți.

• Domeniile în care patronii anunţă concedieri în acest an, "mai ales din segmentul de începător"

Totul a început cu concursul național „Cuza: tineri, lege și reformă”, organizat anul acesta pentru a marca 166 de ani de la Unirea Principatelor. Tinerii cu vârste între 14 și 20 de ani au fost invitați să joace rolul unui domnitor modern și să propună schimbări în sistemul educațional. Dintre sutele de propuneri primite din toată țara, fundația a alcătuit un document pe care l-a trimis ministrului educației.Acesta include idei precum înființarea unui Institut Național de Dezvoltare a Profesorilor, introducerea obligatorie a educației financiare și digitale, stagii practice în parteneriat cu companii, consiliere psihologică gratuită în școli și modernizarea laboratoarelor și a infrastructurii IT, în special în zonele rurale.

„Răspunsurile tinerilor reflectă o viziune proaspătă, adaptată nevoilor actuale”, precizează fundația în adresa trimisă ministrului Daniel David. Propunerile se aliniază cu direcțiile europene: raportul OECD din 2023 arată că România rămâne pe ultimul loc în UE la dotarea școlilor cu tehnologie (doar 32% au laboratoare moderne), iar Comisia Europeană subliniază din 2020 necesitatea prioritizării competențelor practice și digitale în programa școlară.

Fundația nu cere modificări legale directe, ci invită Ministerul Educației să analizeze sugestiile tinerilor și să identifice soluții aplicabile. Documentul încheie cu speranța că ideile vor fi „puncte de plecare pentru actualizări legislative”, iar feedback-ul autorităților va ajunge la cei care le-au generat: elevii și studenții.

Este o premieră pentru România: o fundație cu experiență în educație transformă proiectele tinerilor într-un demers oficial către decidenii politici. Există șanse de reușită pentru acest gen de demersuri? În ultimii ani, Ministerul Educației a integrat parțial propuneri din consultările cu elevii – de exemplu, orele de educație civică, introduse în 2021. Totuși, implementarea este lentă, iar școlile rurale rămân în urmă.

„Ne dorim ca aceste idei să ajungă la factorii decidenți”, menționează fundația în adresă. Inițiativa are și un simbolism puternic: la 166 de ani de la Unire, tinerii reiau rolul lui Cuza – propunând reforme pentru o Românie mai bună. De data aceasta, însă, nu cu decrete, ci cu proiecte școlare.