Zi importantă în calendarul ortodox: Sfinții 42 de Mucenici din Amoreea. Tradiţii și obiceiuri de Sfinţii Mucenici

Sfinții 42 Mucenici din Amoreea sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 6 martie. Sfinții Mucenici din Amoreea: Teodor, Constantin, Calist, Teofil, Vasios și cei împreună cu ei erau comandanți bizantini în armat împăratului Teofil (829-842).

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

Sfinții 42 Mucenici din Amoreea sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 6 martie. Sfinții Mucenici din Amoreea: Teodor, Constantin, Calist, Teofil, Vasios și cei împreună cu ei erau comandanți bizantini în armat împăratului Teofil (829-842).

Timp de şapte ani ei au fost ţinuţi închiși, chinuiți cu asprime, dar și ademeniți cu bani și funcții pentru a trece la mahomedanism, după ce au fost capturați de arabi. Erau trimiși de împărat pentru a întări apărarea strălucitoarei cetăți din Frigia, Amoreea, care în cele din urmă a fost cucerită, în urma unei trădări din interior.

Sfinții L-au mărturisit însă cu tărie pe Hristos Dumnezeu, potrivit cuvântului din Psalmi: „Mi-au spus mie călcătorii de lege bârfeli, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne. Toate poruncile Tale sunt adevărate”.

Toți cei 42 de comandanți au fost uciși, în ziua de 6 martie, iar trupurile aruncate în Eufrat.

Tot astăzi se face și pomenirea aflării minunate a lemnului Sfintei Cruci la Ierusalim, în anul 326, de către Sfânta Împărăteasă Elena, care a încredințat-o apoi episcopului Macarie al Ierusalimului.

Sfânta Elena a căutat Cinstita Cruce a Mântuitorului în Ierusalim, și aflând de locul unde ar putea fi, a dărâmat templul lui Venus sub care a găsit trei cruci.

Pentru identificarea Sfintei Cruci, episcopul Macarie al Ierusalimului, văzând un mort care era dus la groapă, a cerut ca acel om să fie așezat pe rând pe fiecare dintre cruci. Când a fost așezat pe Crucea Mântuitorului, mortul a înviat, iar Crucea Dătătoare de Viață a fost înălțată și cinstită (sursa: vol. „Viețile Sfinților”).

Şfinţii 40 de Mucenici din Sevastia

Joi, 9 martie, creştinii îi prăznuiesc pe cei 40 de Mucenici din Sevastia. 

Acesti mucenici au trăit în vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor. Sfinţii 40 de Mucenici erau soldaţi crestini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Acestia nu erau doar romani de origine, ci şi greci, amestecaţi cu armeni.

Aflând despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuti cu pietre. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghetare, in lacul Sevastiei. La miezul nopţii, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieşit din apă din cauza gerului. Alergand spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămaşi sa îndure gerul au început să se roage, timp în care s-au petrecut mai multe minuni: apa lacului s-a încălzit, iar gheaţa s-a topit. Pentru că au fost scoşi vii din lac, comandanţii au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toţi martirii au trecut la cele veşnice în urma acestui supliciu. 

Prăznuirea celor 40 de mucenici este probabil sărbătoarea preferată a bărbaţilor deoarece tradiţia spune că vinul băut în această zi se transformă în putere de muncă pentru tot anul. Astfel, se beau 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de mucenici.

În semn de respect pentru martiriul lor, gospodinele gătesc mucenici, colaci în forma cifrei 8.

În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii de Paşti, dar şi pentru cea până la sfârşitul anului. Dacă tună în timpul zilei este semn bun, pentru ca va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul Sfintilor Mucenici este vreme rece şi îngheaţă pământul va urma o toamnă lungă.

Pentru a avea parte hrană până la recolta următoare, în Muntenia, de Sfinţii Mucenici, femeile stropesc cu ajutorul unui snop de busuioc udat în agheasmă vasele în care gătesc de post, cele pentru bucatele pentru sărbpătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziile din cămară. La final, acestea tămâiază casa.