Ivan Patzaichin, povestea "campionului cu pagaia ruptă”

Campionul Ivan Patzaichin s-a stins din viaţă la vârsta de 71 de ani, după trei luni de suferinţă, în care s-a aflat internat la Spitalul Elias din Capitală.

• "Hristos a Înviat!" Bisericile din țară, neîncăpătoare în Noaptea de Înviere. Mii de credincioşi au primit Lumina Sfântă în suflete şi în case

Canoistul Ivan Potzaichin, prezent la cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice, a cucerit nu mai puţin de şapte medalii olimpice, patru de aur şi trei de argint şi a participat la 11 ediţii ale campionatelor mondiale, cucerind 22 de medalii dintre care opt de aur. În probele de canoe dublu i-a avut coechipieri pe Serghei Covaliov, Petre Capusta şi Toma Simionov.

Ivan Patzaichin, o legendă a sportului românesc

Ivan Potzaichin, cunoscut ca Patzaichin, a intrat în istoria olimpismului drept „Campionul cu pagaia ruptă”. La Jocurilor Olimpice de la Munchen, în 1972, în seriile întrecerilor de la canoe simplu pe 1000 m (C1 - 1000 m), lui Ivan Potzaichin i s-a rupt pagaia la numai câţiva metri după start. În condiţiile în care arbitrii nu au oprit cursa, potrivit regulamentului, românul a vâslit cu ciotul de pagaie şi a încheiat cursa, în aplauzele spectatorilor.

Descalificat iniţial, Ivan Potzaichin a fost primit în recalificări, după ce a fost soluţionată favorabil contestaţia depusă de conducerea delegaţiei României. Ulterior, Ivan Potzaichin nu numai că s-a calificat în finală, dar a şi castigat aurul olimpic la capătul unei curse pe care a dominat-o fară drept de apel.

Ivan Patzaichin a început să practice canoea la 18 ani

După ce şi-a petrecut toată copilăria pe canalele Dunării, la 18 ani Ivan a început să practice canoea de performanţă la Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti, club la care a fost legitimat timp de 18 ani ca sportiv. După retragerea din activitatea competiţională, Ivan a devenit antrenor la Dinamo, iar apoi la lotul naţional. Cea mai mare satisfacţie ca antrenor a avut-o în 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney. Elevii săi, Florin Popescu şi Mitică Pricop, au devenit campioni olimpici la C2 – 1000 m, întrerupând şirul de 16 ani fară aur olimpic în aceasta probă. Până în 2000, ultimii care urcaseră pe prima treapta a podiumului olimpic la C2 – 1000 m, în 1994, la Los Angeles, fuseseră Ivan Potzaichin şi Toma Simionov, potrivit news.ro.

Tot la Sydney, tandemul Popescu – Pricop a cucerit şi bronzul la C2 – 500 m. După retragerea din viaţă sportiva, Ivan Potzaichin a înfiinţat Asociaţia "Ivan Patzachin - Mila 23" şi a dezvoltat proiectul „Rowmania” , o campania naţională de promovare a patrimoniului local prin descoperirea României naturale prin promovarea mişcării în aer liber.

Patzaichin, decorat cu Ordinul Steaua României în Grad de Cavaler

În anul 1968 a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, în 1982 pe cel de Maestru International al Sportului, iar în 1991 pe cel de Antrenor Emerit. În 1990, preşedintele Comitetului International Olimpic (CIO) Juan Antonio Samaranch i-a conferit Ordinul Olimpic de argint. În 2000 a primit Ordinul National “Serviciul Credincios” în gradul de ofiţer , iar în 2008 a primit Ordinul “Meritul Sportiv” clasa I.

La data de 1 decembrie 2004, colonelul în rezervă Ivan Potzaichin din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea), în rezervă. În 2010 a fost distins cu Decoraţia Regală “Nihil Sine Deo”.

În noiembrie 2019, chiar în ziua în care a împlin 70 de ani, Ivan Patzaichin a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Steaua României în Grad de Cavaler, cea mai mare distincție oferită de statul român. Atunci, campionul a povestit printre lacrimi ce a însemnat să ducă tricolorul pe cele mai înalte culmi ale sportului.