Doi cercetători români au uimit lumea cu un OZN care ar putea revoluţiona industria aeronautică
Doi cercetători români au reuşit să uimească întreaga lume cu un obiect zburător omni-direcţional, asemănător OZN-urilor din literatura ştiinţifico-fantastică, după 20 de ani de muncă.
De Alin Tarnovschi la 20.08.2019, 12:23
Doi cercetători români au reuşit să uimească întreaga lume cu un obiect zburător omni-direcţional, asemănător OZN-urilor din literatura ştiinţifico-fantastică, după 20 de ani de muncă.
Răzvan Sabie (49 de ani), inginer de motoare cu ardere internă şi Iosif Ţăposu (72 de ani), doctor în matematică şi şef al departamentului 'Aerodinamica Teoretică' la Institutul de Aviaţie din Bucureşti, au reuşit să ridice de la sol, pentru prima dată în lume, un aparat de zbor omni-direcţional.
"Aparatul realizat este un demonstrator de zbor, care arată că pe baza acelui concept se poate face un aparat perfect funcţional şi aplicabil. Declinările lui pot fi foarte multe: aparat civil pilotat, aparat militar, vehicul suborbital etc. Forma de farfurie nu este dată de amorul artei, ci este dată strict de raţiuni aerodinamice", a declarat Răzvan Sabie, într-un interviu acordat revistei Formula AS.
OZN-ul românesc se numeşte ADIFO (All DIrections Flying Object) şi ar putea revoluţiona industria aeronautică.
De asemenea, cei doi cercetători români au câştigat cu acest proiect un premiu foarte important la Salonul de Inventică de la Geneva.
Cercetătorii români care au uimit lumea ştiinţifică cu ADIFO
Potrivit celor doi cercetători, aparatul de zbor care seamănă cu un OZN poate zbura la viteze foarte mari, drept urmare poate fi folosit în diverse industrii.
"Aparatul nostru reprezintă o altă paradigmă de zbor, o altă abordare. Numele conceptului, dat chiar în cartea 'Profilele Delfin', scrisă de dl dr. Ţăposu, este ADIFO şi vine de la All DIrection Flying Object. Aparatul poate zbura în orice direcţie având aceleaşi caracteristici aerodinamice şi, în acest moment, este unicul în lume care poate face acest lucru. În plus, zboară la fel de bine în regim subsonic, cât şi în cel supersonic", a mai explicat Răzvan Sabie.
Proiectul de ani de zile al celor doi cercetători români a devenit rapid subiectul unor ştiri foarte apreciate în presa internaţională, respectiv pe interestingengineering.com, Daily Mail, etc.
