China a lansat o navă spaţială fără echipaj, pentru a explora "partea ascunsă" a Lunii. Misiunea istorică va dura aproape două luni

China a lansat vineri o navă spaţială fără echipaj într-o misiune de aproape două luni pentru a prelua mostre de rocă şi sol de pe partea ascunsă a Lunii, emisfera care nu este niciodată vizibilă de pe Pământ, fiind prima ţară care face o astfel de încercare ambiţioasă, relatează Reuters.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Long March-5, cea mai mare rachetă chineză, a decolat la ora 17:27, ora Beijingului (12:27, ora României), de la Centrul de lansare spaţială Wenchang de pe insula sudică Hainan, purtând cu ea sonda Chang'e-6, care cântăreşte peste 8 tone. Chang'e-6 are misiunea de a aseleniza în bazinul Polului Sud-Aitken de pe partea ascunsă a Lunii, care nu este niciodată cu faţa spre Pământ, după care va prelua şi va aduce mostre.

Lansarea marchează o altă etapă importantă în programul de explorare lunară şi spaţială al Chinei. "Este un pic un mister pentru noi cum a reuşit China să dezvolte un program atât de ambiţios şi de reuşit într-un timp atât de scurt", a declarat Pierre-Yves Meslin, un cercetător francez care lucrează la unul dintre obiectivele ştiinţifice ale misiunii Chang'e-6.

În 2018, Chang'e-4 a oferit Chinei prima sa aselenizare fără echipaj uman, tot pe partea îndepărtată a Lunii. În 2020, Chang'e-5 a marcat prima dată în ultimii 44 de ani când oamenii au recuperat mostre lunare, iar Chang'e-6 ar putea face din China prima ţară care aduce mostre de pe partea "ascunsă" a Lunii.

SUA nu vor trimite nimic pe Lună prin intermediul Chinei

La lansare au participat oameni de ştiinţă, diplomaţi şi oficiali ai agenţiilor spaţiale din Franţa, Italia, Pakistan şi Agenţia Spaţială Europeană, toate având la bordul lui Chang'e-6 încărcături utile pentru studierea Lunii. Însă nicio organizaţie americană nu a depus cerere pentru a obţine un loc de sarcină utilă, potrivit lui Ge Ping, director adjunct al programului de explorare lunară şi spaţială al Administraţiei Naţionale Spaţiale Chineze (CNSA).

Legislaţia americană interzice Chinei orice colaborare cu agenţia spaţială americană, NASA, relatează news.ro. "Partea îndepărtată a Lunii are un caracter mistic poate pentru că, la propriu, nu o putem vedea, nu am văzut-o niciodată în afară de sondele robotice sau de numărul foarte mic de oameni care au fost pe partea cealaltă", a declarat Neil Melville-Kenney, ofiţer tehnic la ESA care lucrează cu cercetătorii chinezi la una dintre încărcăturile utile Chang'e-6.

După ce sonda se va separa de rachetă, va avea nevoie de patru până la cinci zile pentru a ajunge pe orbita Lunii. Câteva săptămâni mai târziu, la începutul lunii iunie, este aşteptată înapoi pe Pământ. Odată ajunsă pe Lună, sonda va petrece două zile pentru a preleva 2 kilograme de mostre înainte de a se întoarce pe Pământ, unde se aşteaptă să aterizeze în Mongolia interioară.

Fereastra în care sonda poate colecta eşantioane de pe partea îndepărtată a Lunii este de 14 ore, faţă de 21 de ore în cazul părţii apropiate de Pământ. Probele aduse de Chang'e-5 au permis oamenilor de ştiinţă chinezi să descopere noi detalii despre Lună, inclusiv o datare mai precisă a intervalului de timp în care a avut loc activitatea vulcanică pe Lună, precum şi un nou mineral.

Ge Ping a declarat că valoarea ştiinţifică a misiunii Chang'e-6 constă în vârsta geologică a bazinului Polul Sud-Aitken, pe care echipa sa a estimat-o la aproximativ 4 miliarde de ani, mult mai veche decât mostrele aduse anterior de Uniunea Sovietică şi Statele Unite, care aveau o vechime de aproximativ 3 miliarde de ani, precum şi decât mostrele de 2 miliarde de ani de la Chang'e-5.

Pe lângă descoperirea de noi informaţii despre corpul ceresc cel mai apropiat de Pământ, Chang'e-6 face parte dintr-un proiect pe termen lung de construire a unei staţii permanente de cercetare pe Lună: Staţia Internaţională de Cercetare Lunară (ILRS), condusă de China şi Rusia. Construcţia unei astfel de staţii ar oferi un avanpost pentru ca China şi partenerii săi să continue explorarea spaţiului cosmic.

"Ştim că Luna ar putea avea resurse ce ar putea deveni utile în viitor, aşa că Agenţia Spaţială Europeană, NASA, agenţia chineză şi alţii din întreaga lume merg pe Lună", a declarat James Carpenter, şeful biroului ESA care se ocupă de satelitul natural al Pământului. "O parte a raţiunii este de a înţelege aceste resurse", a explicat Carpenter.

Wu Weiren, proiectantul şef al programului chinez de explorare lunară, vorbind la Conferinţa spaţială chineză 2024 de luna trecută, a declarat că un "model de bază" al ILRS va fi construit până în 2035.