Deşeurile din adâncurile mărilor şi oceanelor, curăţate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Softul clujenilor, testat de studenţi chiar în curtea Universităţii

Vom avea mări şi oceane mai curate. Cum este posibil? Cu ajutorul roboţilor subacvatici. Astfel, o echipă de cercetători, la care au contribuit şi cei ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, au creat un sistem care foloseşte inteligenţa artificială şi care poate curăţa adâncurile de milioanele de deşeuri, ce s-au acumulat în ultimii ani. Prototipul a fost testat cu succes.

• Procesul lui Vlad Pascu. Judecătoarea Popoviciu, cinism fără margini. Mai multe la Observator 17:00, la Antena 1
• Ciolacu vrea măsuri anti-shrinkflație ca în Franţa. Ce vor fi obligaţi producătorii să pună pe ambalajele produselor cu gramaj redus, dar preţ la fel

Drona subacvatică a sistemului Sea Clear ne va ajuta să avem mări şi oceane mai curate. Asta după ce, timp de patru ani, cercetători din nouă ţări au muncit cot la cot, pentru a avea în adâncuri un mediu mai curat. Printre ei s-au numărat şi profesorii şi studenţii de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca.

Lucian Busoniu - profesor la Universitatea Tehnica Cluj: Sarcina noastră a Universității Tehnice din Cluj -Napoca a fost dezvoltarea metodelor de poziţionare a roboţilor subacvatici şi de cartografiere a deşeurilor. Iar apoi jobul nostru a fost ca din poziţia robotului şi orientarea sa să calculăm care sunt coordonatele în GPS ale deşeului respectiv. 

Practic, cu ajutorul inteligenţei artificiale şi a contribuţiei cercetătorilor clujeni, softul robotului poate identifica, chiar şi în ape tulburi deşeurile de toate felurile, dar şi mai important, le poate diferenţia de vietățile marine. Întregul proiect a fost finanţat cu peste cinci milioane de euro, însă înainte de a ieşi cu el pe mare, softul clujenilor a fost testat de studenţi, chiar în curtea universităţii, într-o piscină.

David Retea, student: Aici detectăm gunoaiele în piscină, pe fundul piscinei şi le plasăm pe o hartă ca să știe robotul care vine să le culeagă de unde să le ia. 

În prezent, fundul ocenelor e curăţat de deşeuri cu ajutorul scafandrilor, operaţiune mult mai costisitoare, dar şi riscantă. Datorită roboţilor acvatici, costurile vor fi cu 70% mai mici, dar şi mai sigur. Tocmai din acest motiv, proiectul va fi extins, astfel încat roboţii să poată înlătura şi deşeuri de mari dimensiuni.

Datele arată că în prezent, în apele planetei sunt aproximativ 1540 de tone de plastic, iar cel puţin cinci milioane de tone continuă să ajungă în apă în fiecare zi. Conform unei estimări, până în 2050, oceanele ar putea conţine mai multe materiale din plastic decât peşti. Pentru Observator, Alex Prunean şi Robert Nagy.