Echinocţiul de toamnă 2021 începe pe 22 septembrie. Ce înseamnă toamna astronomică și de ce are loc

De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în ​​emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu. Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează totodată şi începutul toamnei astronomice, are loc astăzi, 22 septembrie, la ora 22:21, ora României.

• Incendiu violent lângă Mănăstirea Voroneț din Suceava cu câteva ore înainte de Paşte. Există riscul de propagare

De două ori pe an, adică în martie și septembrie, înclinarea planetei se aliniază cu orbita sa în jurul soarelui, iar Pământul nu pare să se încline în raport cu soarele, potrivit National Oceanic and Atmospheric Association. Echinocţiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc anul acesta pe 22 septembrie, la ora 22:21, potrivit astro-urseanu.ro. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea de pe 26 septembrie. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică creşte.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.

De ce avem două anotimpuri

La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Axa în jurul căreia Pământul se rotește nu este complet dreaptă de sus în jos, aceasta fiind înclinată cu aproape 23,5 grade. Tocmai de aceea, diferite regiuni ale planetei sunt expuse la mai multă sau mai puțină lumină solară pe măsură ce planeta se rotește în jurul Soarelui. Din acest motiv avem și anotimpuri. Din acest motiv emisfera nordică și cea sudică au anotimpuri în momente diferite. În timpul iernii din emisfera nordică, emisfera sudică este înclinată mai mult spre Soare, și viceversa. În același timp, Pământul continuă să se rotească, astfel că planeta este încălzită în mod egal.

Echinocțiul marchează începutul astronomic al primăverii sau toamnei

În funcție de emisferă, echinocțiile marchează începutul astronomic al primăverii sau al toamnei. În emisfera nordică, echinocţiul din martie anunță începutul primăverii (numit şi echinocțiul de primăvară sau vernal). În același timp, în emisfera sudică începe toamna. De altfel, în emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.

Echinocțiile nu au loc doar pe Pământ, ci pe fiecare planetă din sistemul solar atunci când orbita și înclinarea planetei față de soare face ca ambele emisfere să primească aceeași cantitate cu aproximaţie de lumină, conform descopera.ro.

Când are loc echinocțiul de toamnă în următorii ani

• 2022 -23 septembrie, ora 04:04
• 2023- 23 septembrie,, ora 09:50
• 2024 -22 septembrie, ora 15:44
• 2025 – 22 septembrie, ora 21:19
• 2026- 23 septembrie, ora 03:05
• 2027- 23 septembrie, ora 09:02
• 2028 – 22 septembrie, ora 14:45

Echinocțiul de toamnă 202. Tradiții, obiceiuri, superstiţii

În această perioadă, potrivit tradiţiei populare, este păstrată amintirea celebrării unui străvechi început de an. Oameni duc la biserică flori şi împodobesc crucea în Ziua Crucii. La ţară evenimentul reprezintă şi încheierea muncilor de câmp şi sărbătorirea tuturor culeselor, astfel că ţăranii duc bucate din recoltele lor preotului pentru a fi sfinţite. Se pregătesc proviziile pentru iarnă, se prepară mustul din strugurii proaspăt culeşi şi se scutură copacii cu mere şi gutuie. 

Superstiţii legate de echinocţiul de toamnă

• - în ziua echinocţiului se duc prune la biserică pentru sfinţire, fiind păstrate apoi timp îndelungat pentru vindecarea bubelor. 
• - ultimele fructe căzute din pom trebuie lăsate neculese ca ofrandă pentru Mama Natură
• - florile şi frunzele de pe cruce sunt bune pentru leac, pentru vindecarea durerilor de cap sau de dinţi