Lyridele ating punctul maxim în următoarele nopţi. Cum poţi observa ploaia de stele căzătoare
La sfârșitul lunii aprilie ne pregătim pentru un spectaculos fenomen astronomic, vizibil şi în România. Lyridele, ploaia de stele căzătoare, va putea fi observată cel mai bine în nopţile din perioada 22-24 aprilie 2021. Stelelele căzătoare sunt vizibile cu ochiul liber şi nu sunt necesare instrumente special concepute.
De Larisa Andreescu la 19.04.2021, 17:11- Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19, Antena 1
În luna aprilie, în nopțile de 22/23 și 23/24, toți cei care vor privi spre cer vor vedea mai multe stele căzătoare decât în mod normal. Acest fapt se datorează curentului activ de meteori Lyride, iar în aceste nopți va fi atins maximul acestora.
Planeta noastră trece printr-o zonă pe unde a trecut cometa C/1861 G1 (Thatcher), iar praful din coada ei va arde în atmosferă. Acest curent de meteori este unul dintre cele mai vechi observate, primele observații fiind făcute de chinezi acum 2600 de ani (în anul 687 î.e.n.).
De asemenea, în luna aprilie vor putea fi văzute şi trei planete: Marte, Saturn şi Jupiter. Dintre acestea, Marte va putea fi văzută cu ochiul liber seara, undeva în constelaţia Taurus, iar celelalte două vor putea fi observate dimineaţa devreme, între orele 5:00 şi 6:00, înspre est-sud-est.
Cum se pot vedea Lyridele
Pentru a putea vedea meteorii nu aveți nevoie de instrumente astronomice, trebuie doar să priviți înspre cer, așezați comod, timp de minim o oră, cândva între miezul nopții și răsăritul Soarelui. Nu trebuie să priviți într-o direcție anume, pentru că meteorii pot apărea în orice direcție.
Totuşi, astronomii sugerează ca observaţiile să fie făcute din afara oraşelor mari sau de la periferia acestora pentru ca iluminatul public să nu creeze dificultăţi de observare. Specialiştii estimează că vor fi văzute aproximativ 18 stele căzătoare pe oră, în noaptea de 21 spre 22 sau 22 spre 23 aprile, în condiţii ideale, din locurile situate în afara oraşului.
În acest an, lumina Lunii nu va strica observaţiile ţinâng cont de faptul că Luna se va afla aproape de apus după miezul nopţii şi va coborî mult pe cer până la răsăritul Soarelui.
Cei ce cunosc contelațiile pot identifica locul de unde par că vin meteorii, fiind situat undeva lângă steaua Vega, din constelația Lyra. Vega se va afla înspre orizontul nord-estic.
„Treziţi-vă devreme, înainte de zori, după ce luna apune. Aveţi şanse destul de mari să vedeţi Lyridele anul acesta” a spus Bill Cooke, expertul astronomic de la NASA.
În câțiva ani, ploaia de meteori, Lyridele, se va intensifica și ar putea produce până la 100 de meteori pe oră, în ceea ce s-ar numi o „explozie de stele căzătoare”, dar este dificil de prezis exact când se va întâmpla asta.
"Oamenii spun că există o anumită periodicitate acolo, dar datele nu acceptă acest lucru. Deși există o medie de 30 de ani între aceste explozii de căderi stelare, este doar o medie; numărul real de ani dintre evenimente variază”, a mai spus Bill Cooke.
Lyridele are o luminozitate medie, dar nu este la fel de proeminentă ca faimoasa ploaie de stele Perseidele din august, care tinde să producă trasee mai proeminente, potrivit Space.com.
Ce creează Lyridele
Lyridele sunt mici bucăți din cometa Thatcher, o cometă de lungă durată care orbitează Soarele o dată la aproximativ 415 ani. Bucăți de resturi rămase în urma cometei apar totuși în fiecare an. Cel mai recent periheliu al cometei Thatcher sau cea mai apropiată apropiere de soare a avut loc în 1861, dar nu va reveni decât în anul 2276.
Averse de meteori apar atunci când Pământul traversează calea unei comete, ciocnindu-se cu o urmă de firimituri de cometă. De aceea, se întâmplă în aceeași perioadă în fiecare an și par să provină din anumite puncte de pe cer. Pe măsură ce ard în atmosfera Pământului, meteorii lasă dungi strălucitoare pe cer, denumite în mod obișnuit „stele căzătoare”.
Lyridele este unul dintre cele mai vechi fenomene astronomice, cu observaţii făcute pentru prima dată în 687 î.Hr.
Care este diferenţa între meteori şi meteoriţi
Steaua căzătoare, dâra luminoasă de pe cer, este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul când intră în atmosfera Pamântului. Pentru o fracțiune de secundă vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Cel mai cunoscut fenomen astronomic de acest gen are loc în luna august, purtând denumirea de Perseide.
Resturile rămase de la formarea planetelor poartă denumirea de asteroizi şi comete (cele de mari dimensiuni), ori de meteorizi (cele de dimensiuni medii). În momentul în care planeta noastră trece prin regiuni bogate în meteorizi, timp de câteva ore, în atmosferă intră asemenea obiecte, creându-se fenomenul de „ploaie de stele”.
Când meteoroizii intră în atmosferă, cu o viteză între 15 şi 65 de kilometri pe secundă, aerul din jurul lor se încălzeşte şi ajunge la o temperatură de câteva mii de grade, fiind astfel formată o urmă luminoasă pe cer, numită meteor. Încălzindu-se extrem de tare, meteorizii se sfărâmă în atmosferă. În momentul în care meteoridul nu arde complet în atmosferă, fapt destul de rar întâlnit, pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit.
Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu, potrivit Astro-Urseanu.
Perseidele, cea mai cunoscută ploaie de stele a anului
Perseidele sunt probabil cea mai populară ploaie de meteoriți a anului, dar dacă ultimul sfert din Lună care va apărea în timpul fenomenului astronomic va fi extrem de luminos, evenimentul va fi extrem de dificil de observat. Cei care îşi doresc să vadă Perseidele trebuie să rămână cu ochii aţintiţi spre cer în dimineaţa zilei de 12 august, potrivit NASA. În 2016, rata de vizibilitate a fost de 150-200 de meteori pe oră.
Cel mai bun moment pentru a căuta meteori este în orele de dinaintea zorilor. În timp ce meteorii vor atinge maximul în dimineața de 12 august, vor fi, de asemenea, foarte vizibili pe 11 și 13 august. Chiar și în afara acestui interval de vârf, ar trebui să puteți observa câțiva meteori între miezul nopții și zori în fiecare dimineață a săptămânii, înainte sau după această dată, potrivit NASA. Pentru a vedea meteorii, priviți cerul spre nord.
Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Așa că din orașele mari nu se pot observa mulți meteori. Cel mai bun este un loc la țară sau la munte. Este bun și un loc de observații aflat la marginea orașelor mari. În acest an, cei ce vor observa din zonele cu cer curat, pot vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.
Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2021
6 – 7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 60);
10 iunie – Eclipsă inelară de Soare (parțială)
21 iunie – Solstiţiul de vară;
28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 20);
2 august – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100);
19 august – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
14 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
22 septembrie – Echinocţiul de toamnă;
21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20);
19 noiembrie – eclipsă parțială de Lună – vizibilă din America de Nord, nord-vestul Europei şi Africii, Asia, Australia şi Oceanul Pacific
29 octombrie – Planeta Venus la elongaţie estică maximă – seara;
5 noiembrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15);
4 decembrie – eclipsă totală de Soare – totală în Antarctica şi în sudul oceanului Atlantic; în Africa de Sud va fi vizibilă o eclipsă parţială de Soare
13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120);
21 decembrie – Solstiţiul de iarnă.