Schimbările climatice explicate pentru negaționiști: „Probabilitate mai mică de 1% să nu fie cauzate de om”

Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Princeton, care au analizat dezechilibrul dintre energia care intră și iese din planeta noastră, demonstrând că fără mâna omului încălzirea globală ar fi un fenomen inexplicabil.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

În fiecare zi planeta noastră primește energie de la Soare, absoarbe o anumită cantitate din ea și reflectă surplusul în spațiu. Acest lucru dă naștere unui echilibru energetic care are consecințe directe asupra climei terestre: dacă se schimbă echilibrul dintre energia pe care o primim și energia pe care o reflecăm, temperatura planetei este de asemenea destinată să se schimbe, provocând o modificare a climei.

De zeci de ani, sistemul energetic al Pământului are disfuncționalități. Stabilitatea climei Pământului depinde de un echilibru delicat între cantitatea de energie pe care planeta o absoarbe de la soare și cantitatea de energie pe care Pământul o trimite înapoi în spațiu. Dar acest echilibru a fost eliminat în ultimii ani - iar dezechilibrul este în creștere, susține un studiu publicat la finalul lunii iulie în revista Nature Communications și citat de NBC News.

O probabilitate mai mică de 1% ca schimbările climatice să se fi produs în mod natural

Schimbările aduse sistemului energetic al Pământului au ramificații majore pentru viitorul climei de pe planetă și pentru ca oamenii să înțelegă ce sunt schimbări climatice. Cercetătorii de la Universitatea Princeton care se află în spatele acestui studiu au ajuns la concluzia că există o probabilitate mai mică de 1% ca aceste modificările să se fi produs în mod natural.

Descoperirile lor subminează un argument cheie folosit de negaționiști, cei care nu cred că activitatea umană este responsabilă pentru cea mai mare parte a schimbărilor climatice, și explică tendințele de încălzire globale, demonstrând că dezechilibrul energetic al planetei nu poate fi pus doar pe seama variațiilor naturale ale Pământului.

Studiul oferă, de asemenea, informații importante despre modul în care emisiile de gaze cu efect de seră și alte consecințe ale schimbărilor climatice cauzate de om răstoarnă echilibrul planetei și determină încălzirea globală, creșterea nivelului mării și evenimente meteorologice extreme.

”Cu tot mai multe schimbări ale planetei, am creat acest dezechilibru în care avem un surplus de energie în sistem. Acest surplus se manifestă ca simptome diferite”, a spus Shiv Priyam Raghuraman, student absolvent de științe atmosferice și oceanice la Princeton și autor principal al studiului. 

Pământul reflectă mai puțin radiația solară înapoi în spațiu

Emisiile de dioxid de carbon, metan și alte gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane captează căldura în atmosferă, ceea ce înseamnă că planeta absoarbe radiațiile infraroșii care ar fi în mod normal eliberate în spațiu. Topirea ghețarilor, schimbari în nebulozitate și diferențele în concentrația particulelor atmosferice minuscule numite aerosoli - toate acestea fiind afectate de schimbările climatice - înseamnă, de asemenea, că Pământul reflectă mai puțin radiația solară înapoi în spațiu. 

"Nu există acest echilibru între energia care vine de la soare și energia care iese. Întrebarea este: Sunt aceste variații naturale ale planetei sau suntem noi?", s-a întrebat Raghuraman.  Cercetătorii au folosit date obținute prin satelit din 2001 până în 2020 pentru a stabili că dezechilibrul energetic al Pământului este în creștere. Apoi au folosit o serie de modele climatice pentru a simula efectele asupra sistemului energetic al Pământului dacă schimbările climatice cauzate de om ar fi scoase din ecuație.

Oamenii de știință au descoperit că fluctuațiile naturale singure nu au putut explica tendința observată pe perioada de 20 de ani. "Era aproape imposibil - o probabilitate mai mică de 1 la sută - ca o creștere atât de mare a dezechilibrului să provină din oscilațiile și variațiile proprii ale Pământului", a spus Raghuraman. Studiul s-a axat pe cauză și efect, dar Raghuraman a spus că descoperirile au implicații critice pentru societate și politici.

Oceanele stochează aproximativ 90% din excesul de căldură al planetei, ceea ce provoacă creșterea nivelului mării și poate declanșa formarea de uragane și a altor evenimente meteorologice extreme. Căldura rămasă este absorbită de atmosferă și uscat, ceea ce duce la creșterea temperaturii globale și contribuie la topirea zăpezii și a gheții.

Cercetător: Tot ce vedeți la știri - incendii de pădure, secete - se vor înrăutăți dacă dezechilibrul energetic al Pământului continuă să crească

Dacă dezechilibrul energetic al Pământului continuă să crească, consecințele care sunt deja resimțite astăzi vor fi probabil agravate, a spus Norman Loeb, un cercetător în științe fizice la Centrul de Cercetare Langley al NASA din Hampton, Virginia, care nu a fost implicat în studiu. „Vom vedea o creșterea a temperaturilor, a nivelului mării, topirea zăpezilor și a ghețarilor. Tot ce vedeți la știri - incendii de pădure, secete - acestea se înrăutățesc dacă adăugați mai multă căldură”, a spus Loeb. 

Loeb a condus un alt studiu comun realizat de NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică, care a constatat că dezechilibrul energetic al Pământului aproape că s-a dublat între 2005 și 2019. Lucrarea a fost publicată luna trecută în jurnalul academic Geophysical Research Letters. Loeb a spus că studiul Princeton confirmă ceea ce a subliniat propria sa cercetare, care a folosit date culese pe durata a 14 ani de la senzori de satelit și o serie de instrumente oceanice. El a adăugat că activitățile umane au un efect incontestabil, dar este posibil să existe și unele variații naturale. De exemplu, unele oscilații planetare pot funcționa pe cicluri care durează mai multe decenii, ceea ce poate face dificilă urmărirea amprentelor schimbărilor climatice. ”În mod ideal, vrei cu adevărat să poți avea aceste tipuri de măsurători pe durata a mai bine de 50 de ani”, a spus el.