"Prima impresie? Că sunt imagini de pe cărţile poştale ale bunicilor". Cum arată acum staţiunea aflată la două ore jumătate de mers de Bucureşti, după investiţii masive

Staţiunea Lacu Sărat, care în ultimele decenii a ajuns aproape în paragină, revine încet-încet la viaţă. Autorităţile locale şi investitori privaţi vor să o readucă la gloria şi renumele pe care care le avea acum 100 de ani în întreaga Europă.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Staţiunea Lacu Sărat este la doar două ore şi jumătate cu maşina de Bucureşti. La începutul anilor 1900 era cel mai vestit loc de tratament balnear din România. Avea apă potabilă din Brăila, linie de tramvai electric, iluminat, hoteluri, restaurante, băi şi un sanatoriu - toate atrăgeau anual mii de români dar şi străini. Alexandru Vlahuţă, Take Ionescu sau Nicolae Iorga, alături de alţi politicieni sau scriitori ai vremii, veneau să facă tratamente cu nămol sau să se bucure de atmosfera relaxantă şi boemă. Lacul conţine mai bine de 90.000 de tone de nămol, care ajută în ameliorarea unei liste lungi de afecţiuni. Criza din anii '30, cel de-al Doilea Război Mondial și perioada comunistă au fost nefaste pentru stațiune, care a ajuns să fie aproape dată uitării până în zilele noastre. A devenit însă destinaţie de interes naţional în urmă cu doi şi lucrurile par să se mişte în sfârşit în direcţia bună.

Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani s-au asociat anul trecut şi au stabilit să aloce fiecare câte 500.000 lei pe an

"Este o comoară care există în zona aceasta a Bărăganului, dar care nu a fost suficient exploatată. De ce? Pentru că imediat după comunism au intervenit indolenţa şi nepăsarea", a declarat Cojea Busuioc Costică - primarul comunei Chiscani. Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani s-au asociat anul trecut şi au stabilit să aloce fiecare câte 500.000 lei pe an, pentru dezvoltarea staţiunii. Un om de afaceri din zonă a ridicat şi un resort de lux în care poate caza o mie de turişti. Investiţia se ridică la 20 de milioane de euro. "Noi credem foarte mult în rpoprietăţile lacului Sărat şi mă refer aici, pe lângă apa sărată, la nămol, care face parte din conceptul nostru de business. Suntem brăileni şi am zis hai să facem ceva pentur Brăila", a declarat Vasile Dogărescu - proprietar complex turistic.

Brăila, însă, cu siguranţă nu este cel mai turistic judeţ al ţării, motiv pentru care va fi o adevărată provocare să aducă atât turişti, cât şi personal. Ionela a renunţat la job-ul pe care îl avea în Cipru pentru a lucra aproape de locul în care s-a născut. "E un proiect acasă. E un proiect în care am crezut şi o oprtunitate pentur mine să fiu acasă. Am lucrat în ospitalitate în străinătate mai bine de 15 ani ţi am profitat de ocazie pentru a mă întoarce acasă", a declarat Ionela Iorga - manager de recepţie.

Mulţi turişti nu dau prea multe şanse staţiunii în special din cauza felului în care arată împrejurimile. "Prima impresie când am ajuns în zonă a fost că sunt nişte imagini de pe cărţile poştale ale bunicilor, chiar asta a fost impresia. Deşi, când am căutat locaţia pe Google am văzut imagini cu şezlonguri. Am crezut că nu am aterizat bine", a declarat o turistă venită din Cluj. Alţii, în schimb, au fost plăcut impresionaţi. "E foarte drăguţ şi nu mă aşteptam să găsesc aici un loc care să arate atât de bine", spune o altă turistă. Turismul local ar putea fi impulsionat și de construcția unui aeroport care să deservească zona Galați – Brăila, care a fost aprobat, dar şi de finalizarea noului pod peste Dunăre.