Trecutul staţiunii Rânca se pierde printre construcţii haotice şi mizerie. Cabanele ridicate în urmă cu un secol au fost date uitării şi au ajuns ruine

Prima oară, în Rânca, au fost ridicate şase cabane, construite de oameni care au văzut potenţialul zonei acum mai bine de un secol. Apoi au venit vremurile în care s-a construit mult şi haotic, fără niciun respect faţă de natură sau faţă de clădirile care au pus piatra de temelie a celei mai înalte staţiuni din ţară. Iată istoria cabanelor care pierd încet şi sigur lupta cu timpul şi indiferenţa. 

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

De la Poteca Dracului la Drumul Regelui, inaugurat de Carol al II-lea drept cale de acces strategică pentru artileria montană până la Transalpina. De-a lungul timpului, pe-aici s-a ajuns la un peisaj mirific.

Povestea celei mai înalte stațiuni montane din România a început în urmă cu peste un secol, când avocatul Dumitru Brezulescu din Novaci a întemeiat Banca Populară Gilortul. Instituţia era menită să ajute oamenii locului să cumpere terenuri. Cu banii Băncii au fost construite primele cinci cabane din Rânca, în jurul cărora a apărut stațiunea.

Dana Oniga: Erau câteva cabane, dar asbolut toate erau în armonie cu natura, toate din materiale naturale, lemn, șiță, piatră, ca aceasta pe care o vedem în stânga noastră

Dana a copilărit în Rânca și are un vis: ca toate clădirile să fie salvate.

Dana Oniga: Cabana aceasta e făcută în anii 60, în vremea când chiar bunicul meu era directorul cooperației din Novaci și au făcut-o pentru petreceri

După 60 de ani, locul e o ruină. Fosta cabană a Ocolului Silvic a ajuns refugiu pentru culegătorii de afine şi ciuperci.

Rânca, între trecut şi viitor

Diana Speretoiu, reporter Observator: Această cabană înconjurată de brazi a fost ridicată în anii 70. Este în picioare și astăzi, dar nu se știe pentru cât timp pentru că din pridvor mai numărăm astăzi câteva scânduri. Celelalte au ajuns lemn de foc

Ion Stanciu a fost pădurar sub Vârful Păpușa timp de 40 de ani. A pus și el umărul la ridicarea bătrânei cabane.

Ion Stanciu, fost pădurar: Nu erau decât cinci cabane, armata și încă una a partidului. Rânca era mai pustie, dar mai curată. Acum ce e prin pădure...

Cabana Bradul a rezistat ceva mai mult. A fost deschisă până în 2015, acoperişul peticit cu tablă, apoi abandonată.

Diana Speretoiu, reporter Observator: Paradoxal, Cabana Bradul riscă să rămână fără brazii care o înconjurau. Cel puțin șase au fost tăiați doar în aceste zile.

Explicația este că brazii ar fi putut fi doborâți de vânt şi puneau în pericol clădirea și turiștii. În jurul cabanelor emblematice s-a construit mult şi fără niciun plan. Faţa staţiunii Rânca s-a schimbat enorm în ultimii ani şi tot mai mulţi turişti vin în zonă. Doar că în haosul creat, istoria şi frumuseţea se pierd pe zi ce trece tot mai mult.