Record de temperatură în Insulele Svalbard, la 300 de kilometri de Polul Nord
Record absolut de căldură în arhipelagul Svalbard, la o mie 300 de kilometri de Polul Nord. Mercurul a ajuns sâmbătă după-amiază până la 21,7 grade Celsius. Mult peste temperatura normală care atinge, în această perioadă între 13 şi 17 grade Celsius. Nu e timp de pierdut avertizează oamenii de ştiinţă - urşii polari ar putea deveni istorie dacă nu se iau măsuri clare pentru combaterea încălzirii globale.
De Ana Constantin la 27.07.2020, 01:23- Doar în 1979 temperatura a mai trecut de 21 de grade.
- Temperaturi ridicate s-au înregistrat şi în Siberia în 2020.
La o mie 300 de kilometri de Polul Nord, semnele încălzirii globale sunt tot mai pronunţate. Pentru a doua oară în istorie temperatura în arhipelagul Svalbard a sărit de 20 de grade, ajungând până la 21,7. Singurul precedent cunoscut este cel de pe 16 iulie 1979, când termometrul s-a oprit la 21,3 grade.
Clare Nullis, purtător de cuvânt al Organizaţiei Mondiale de Meteorologie: Zona Arctică se încălzeşte cu o rată de două ori mai mare decât media la nivel global. Impactul este mare atât asupra populaţiilor locale, cât şi asupra ecosistemului.
Zeci de specii care trăiesc între gheţuri sunt în pericol. Regele zonei Arctice însuşi este ameninţat.
Urşii polari au nevoie de gheaţă ca să se poată orienta şi căuta mâncare, însă habitatul lor se topeşte şi nu îi mai poate proteja. Oamenii de ştiinţă au un avertisment crunt. Până în 2100, uriaşii albi ar putea să dispară din cauza înfometării. 3 mii de urşi polari trăiesc în arhipelagul Svalbard.
Clare Nullis, purtător de cuvânt al Organizaţiei Mondiale de Meteorologie: Ce se întâmplă în zona Arctică nu rămâne în zona Arctică. Afectează vremea în mai multe părţi ale lumii în care trăiesc sute de milioane de oameni.
În primele şase luni ale anului, Siberia a înregistrat temperaturi neobişnuit de mari.
Un record de 38 de grade Ceslius a fost înregistrat pe 20 iunie în oraşul Verhoyansk. Un fenomen obişnuit vara în această regiune, incendiile de vegetaţie au pârjolit anul acesta 19 milioane de hectare, o suprafaţă mai mare decât cea a Greciei, care se întinde pe 13 milioane de hectare.