(P) România devine unul dintre principalele centre europene de dezvoltare IT

Relocarea specialiștilor IT din Ucraina a devenit anul trecut un motor semnificativ al economiei românești. La începutul anului 2023, Reuters estima creșterea investițiilor străine directe pentru cele 10 luni din 2022 la un record de 9,39 miliarde de euro de când România a aderat la Uniunea Europeană. Este vorba despre influența companiilor internaționale de servicii care și-au deschis birourile ținând cont de politica conștientă a statului de susținere a industriei IT și despre relocarea parțială a specialiștilor din Ucraina. În ultimii 5 ani, orașele București, Cluj și Timișoara au devenit cele mai populare pentru crearea huburilor de dezvoltare. Giganți mondiali precum Oracle, IBM, Microsoft, Ubisoft, Adobe și alții și-au deschis birourile.

• Reportaj Observator de la Ierusalim. Imagini din interiorul Sfântului Mormânt, cel mai important loc al creștinătății: "Pe această piatră arde Sfânta Lumină"

La începutul anului 2022, România a intrat în primii trei lideri europeni în ceea ce privește numărul de birouri IT relocate specific din Ucraina. Primele 12 companii IT ucrainene și-au deschis centrele de dezvoltare în primăvară. Bucureștiul nu a fost trecut cu vederea de liderii mondiali în dezvoltare IT, precum Ciklum (sediul central este situat în Marea Britanie) și compania globală de IT cu rădăcini ucrainene SoftServe, precum și de cei mult mai mici, în special, creativii de la Brightgrove. Pentru cei mai mulți, intrarea pe piața românească a fost o decizie strategică din expansiunea planificată către piețele occidentale, însă, în conversații private, managerii recunosc că a fost agresiunea rusă pe scară largă cea care a accelerat deschiderea de noi birouri în Europa.

Deci, într-un comentariu pentru Observator, Volodymyr Semenyshyn, președintele EMEA, SoftServe notează:

— Intrarea companiei pe piața de talente din România a fost o decizie strategică datorită cererii mari pentru serviciile noastre. România este o țară care se află în primele 20 de țări cu cei mai buni programatori și este, de asemenea, o țară cu o mentalitate și abordări foarte asemănătoare în ceea ce privește munca. Am început cercetarea pieței românești încă din 2021, însă, începutul războiului din Ucraina a accelerat acest proces. Deja din mai am început să angajăm angajați, iar în vară am deschis un spațiu de birouri în București, pe care ne propunem să-l extindem în acest an. România a fost și un loc destul de popular pentru relocarea muncitorilor ucraineni care au părăsit țara din cauza războiului — câteva zeci dintre colegii noștri s-au mutat acolo, aproximativ 15 au rămas și au fost legalizați pe loc. În general, de astăzi, echipa SoftServe din România are deja peste 50 de angajați. Până în 2025, intenționăm să angajăm peste 800 de specialiști IT în România.

La rândul lor, șefii companiilor ucrainene care își au birourile în vestul Ucrainei și sunt cunoscători în regiune preferă din ce în ce mai mult orașele mici pentru relocare. HebronSoft din Lviv a ales Baya-Mare pentru un nou centru de dezvoltare, în timp ce Pascal Group din capitală s-a uitat la Suchava, lângă Cernăuți.

Antreprenorul ucrainean IT Eduard Tipiniuc, fondatorul Pascal Group, a comentat pârghiile cheie pentru alegerea unei noi locații pentru deschiderea unui centru de dezvoltare AdHeart. Principalul avantaj pentru astăzi, a remarcat Eduard, este apropierea teritorială de Ucraina și logistica convenabilă, care oferă angajaților o oportunitate unică de a menține un contact strâns cu rudele lor.

— Atitudinea față de ucrainenii din România este extrem de pozitivă, sprijinul populației se simte în cele mai mici detalii, — clarifică antreprenorul Tipiniuc. — Da, desigur, un standard de trai european decent la prețuri moderate este, de asemenea, important.

La rândul său, șeful grupului de marketing din România, care a cerut să rămână anonim, a lăudat potențialul intelectual și creativ al noilor săi angajați din Ucraina. Expertul consideră că eforturile conjugate ale celor mai buni specialiști din ambele țări au creat deja multă concurență pentru Europa de Vest.

Până în prezent, aproape 110.000 de ucraineni au solicitat azil temporar în România. În timpul agresiunii ruse de amploare, aproape două milioane dintre vecinii noștri au fost nevoiți să treacă granița cu România, așa că numărul celor care au ales să rămână în România este destul de mic, dar calitatea specialiștilor implicați și potențialul de dezvoltare ulterioară ar trebui se notează separat. Un regim fiscal favorabil și dezvoltarea infrastructurii va permite nu numai păstrarea de noi locuri de muncă după încheierea războiului din Ucraina, ci și atragerea de specialiști suplimentari după deschiderea granițelor, deoarece majoritatea specialiștilor IT nu au în prezent posibilitatea de a merge la România.