Ajut eu. Un cal pentru un campion. Visul lui Alexandru Tăbuică a fost împlinit

V-am prezentat o poveste despre lupte, suferinţe, victorii şi mai ales despre familie. Este povestea unui călăreţ fără cal. Un tânăr care a crescut visând să urce în şa într-o zi. Iar visul lui Alexandru a fost împlinit prin intermediul Ajut eu.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

• Alexandru a crescut printre cai, în baza hipică unde lucra mama lui
• Tânărul concurase mereu pe cai împrumutaţi şi îşi dorea un partener al lui în competiţii

Valentin Butnaru a mers până la Sibiu pentru a-l cunoaşte pe Alexandru şi a-i face o surpriză neaşteptată. 

După ce i-a oferit o pungă cu dulciuri şi o tabletă, Valentin Butnaru i-a arătat tânărului campion şi adevărata surpriză, un cal doar al lui.

Valentin Butnaru, prezentator Observator: La început vorbeam despre forţa solidarităţii, asta e dovada vie a solidarităţii. Iată cum arată un vis împlinit. Cuvintele sunt de prisos. Aşa arată un vis împlinit şi aşa arată un viitor campion care acum se împrieteneşte cu calul lui. Mulţumesc tuturor celor care au spus şi sunt convins că vor spune în continuare Ajut Eu. 

Alexandru Tăbuică a devenit cel mai bun călăreț din țară, fără să aibă un cal al lui

Unele povești sunt predestinate. Și se împlinesc indiferent de câte obstacole vizibile sau invizibile ți-ar apărea în cale.

Alex Tăbuică: Îți este greu dacă nu-ți dorești. Mie nu-mi este greu, pentru că îmi doresc și, când intru în grajd și mă duc la cai, mă simt eu. Sunt acolo unde vreau să fiu. 

Alexandru s-a născut în Neamț.  Penultimul într-o familie cu patru copii. A crescut printre cai, în baza hipică unde lucra mama lui. De mic, privea în sus spre campioni, visând ca, într-o zi, și el să strălucească în șa. Plângând la gândul că nu-și va permite poate niciodată un cal al lui.  

Un antrenor i-a schimbat viața

Și într-o zi, s-a întâmplat. O întâlnire cu un antrenor care avea să-i schimbe viitorul. 

Mama lui Alexandru: N-are cal, săracul, este călărețul fără cal. Și el zice: Cred că am să vi-l iau la Sibiu! Vine Alexandru plângând. Să mă lași, să nu-mi tai aripile, să mă lași! 

Ionel Bucur, antrenorul lui Alexandru: Un minut, nu cred că mai mult, nu mi-a trebuit mult să mă gândesc și am spus: Doamnă, dacă vreți să-i îndeplinesc acest vis copilului, mi-l dați mie pe semnătură, îl iau la Sibiu, și eu vă promit că îl fac călăreț. Și s-a întâmplat foarte repede. 

Alexandru avea 14 ani. Pentru visul lui s-a mutat la peste 300 de kilometri de casă. 

A început să muncească printre cai, să urce în șa, să urce pe podium, să sară tot mai sus. La prima lui competiție, a venit și prima medalie. Apoi încă una, și încă una. 

Alex Tăbuică: Domnul Bucur mi-a schimbat viața. Nu am crezut că voi ajunge un sportiv așa de bun. Nu am crezut că voi ajunge să colaborez cu un antrenor atât de bun, să facem o echipă împreună. 

Reporter: Ce relație ai cu el?

Alex Tăbuică: Atât de prieten, cât și de tată-fiu. 

Mama lui Alexandru: Omul ăsta atâta grijă are de copilul meu, atâta îl sfătuiește, el nu face diferență între copiii lui și Alexandru. Alexandru este al treilea copil al lui. 16.57 Aș putea spune că este îngerul lui Alex. Deci i-a croit drumul în viață! 

Viața i-a fost o cursă cu obstacole. Dar Alex a găsit puterea să le treacă pe toate. Și când și-a amânat visul de a face Facultatea de Medicină Veterinară, pentru a-și susține sora să termine Dreptul. Și când a concurat de-atâtea ori pe cai împrumutați. Și când mama lor s-a operat de cancer, și când ea și-a fracturat coloana într-un accident.