Visul lui Daniel Zodian, tot mai aproape să devină realitate. Donaţie consistentă şi o promisiune importantă a Alinei Dumitru

Daniel Zodian, profesorul de sport care şi-a transformat casa într-o casă a copiilor din plasament, a primit un ajutor extrem de important.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Sala de antrenament în care Daniel îi învaţă pe cei mici să devină campioni va fi amenajată cu echipamente noi, în valoare de 10.000 de euro. De asemenea, Alina Dumitru, medaliată cu aur la judo la Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, a promis că va face o vizită anul viitor pentru a le oferi sfaturi copiilor.

Cazul lui Daniel Zodian

E ora prânzului şi copiii pregătesc masa. O scenă obişnuită de familie. Doar că familia de aici e una neobişnuită. 22 de suflete împart acelaşi acoperiş. Majoritatea - copii abandonaţi, cărora Daniel le-a întins o mână salvatoare. I-a primit în echipa sa de judo, apoi în casa şi în viaţa lui.

Daniel Zodian, profesor de sport: "Am început undeva în 2009, de Sfântul Nicolae. Am făcut un club sportiv, am deschis o sală de judo în care nu aveam nici urmă de căldură, frig, foarte mulţi copii, micuţi aşa... Văzându-i în ce situaţie sunt, am început să îi aducem la noi acasă. La noi acasă însemna într-un apartament cu două camere, în chirie. De acolo s-a lansat cam totul. Ideea de a face o casă în care să locuiască mai mulţi copii. Am zis, casa asta o fac orfelinat. Şi aşa a rămas. Şi, având atâţia copii, au pus umărul şi am reuşit să facem."

Cu mâinile lor, copiii şi-au construit un loc pe care să-l numească "acasă" şi "familie". De-atunci, tot mai mulţi fraţi li s-au alăturat.

Daniel Zodian, profesor de sport: "La noi tot timpul uşa este deschisă, tot timpul există un blid de mâncare, tot timpul există o vorbă bună. Acum momentan suntem 22. Tot timpul casa noastră este plină. Este o nebunie. Dar este o nebunie frumoasă."

O nebunie frumoasă din care au crescut campioni. Toţi au medalii naţionale la judo sau la power lifting. În toţi, Daniel a văzut ce e mai bun şi a investit tot ce avea, din simpla credinţă că, salvându-i, salvează o parte din viitor. Când au intrat pe uşa casei, erau copii cu şanse mici, azi sunt adolescenţi cu visuri mari.

Când şi-au dat seama câte pot clădi împreună, copiii au continuat să pună cărămidă peste cărămidă. Aşa au ridicat o sală de sport de la zero - dar aveau nevoie de ajutor ca să o echipeze. Aşa au început şi să construiască în gând... un sat. În total, zeci de camere care să găzduiască mame fără adăpost şi copii fără mame, un cabinet medical, săli de studiu şi locuri de joacă.

Daniel Zodian, profesor de sport: "Să fie un loc de poveste. După ce terminăm acest proiect, vrem să facem o şcoală de meserii, în care pur şi simplu să înveţe. Ce înseamnă construcţii, ce înseamnă tinichigerie, exact meseriile de care este cel mai mult nevoie şi nu le găseşti."