România la răscruce: Alegerile parlamentare vor decide cât de mult se va îndrepta țara spre extremismul de dreapta - Politico

Victoria surpriză a naționalistului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România de duminica trecută este o anomalie, sau țara, membră a UE și NATO, se îndreaptă tot mai mult spre extremismul de dreapta? Aceasta este întrebarea care stă pe buzele tuturor, în acest moment, în timp ce românii se pregătesc să meargă din nou la vot, în acest weekend, pentru a-şi alege viitorul Parlament, scrie Politico. 

• Alegerile ar putea fi reprogramate pentru 15 și 29 decembrie. Anunţul făcut de președintele AEP

Călin Georgescu, un admirator al președintelui rus Vladimir Putin, a fost propulsat din obscuritate pe primul loc în primul tur al scrutinului prezidenţial datorită unei campanii extrem de eficiente pe TikTok, care a ridicat suspiciuni de ingerinţe străine, scriu jurnaliştii de la Politico. 

În videoclipurile sale postate pe platforma chinezească, Georgescu vorbește despre valorile creștine tradiționale, promite să apere persoanele defavorizate și afirmă că va face România mai independentă în domenii precum alimentația și energia.

Adrian Axinia, vicepreședinte al alianței de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și membru al Parlamentului European, a declarat că aceste teme vor ieși în prim-plan şi la alegerile parlamentare de duminică. Georgescu a fost membru al AUR înainte de a candida ca independent.„Se pare că oamenii aleg opțiunea suveranistă și au arătat că nu mai acceptă să fie tratați ca cetățeni de rangul doi în Europa”, a transmis Axinia.

Partidul AUR a urcat pe primul loc într-un sondaj înaintea alegerilor parlamentare de duminică. Se așteaptă să obțină puțin peste 22%, în fața Partidului Social Democrat (PSD) de centru-stânga, care obține puțin peste 21%, conform sondajului realizat de AtlasIntel. Două alte partide de extremă dreapta, SOS România, condus de europarlamentarul Diana Șoșoacă, și Partidul Oamenilor Tinerilor, fondat anul trecut de un fost membru AUR, sunt aproape de pragul de 5% necesar pentru a obține locuri în parlament, dar ar putea depăși acest prag.

Scenarii privind viitorul Parlament al României

Partidul care va câștiga cele mai multe voturi în alegerile de duminică este așteptat să nominalizeze următorul prim-ministru. Dacă niciun partid nu câștigă mai mult de jumătate din voturi, va fi necesară o coaliție. Dacă AUR ar câștiga, ar putea încerca să formeze un guvern minoritar cu alte partide de extremă dreapta, în cazul în care acestea vor depăși pragul. Partidele tradiționale, ale căror baze electorale tot scad, ar putea fi reticente să formeze o alianță cu extrema dreaptă.

„Probabilitatea ca România să aibă un guvern minoritar după aceste alegeri este extrem de mare”, a spus Andrei Roman, directorul executiv al AtlasIntel.

Curtea Constituțională a României a scos-o pe Diana Șoșoacă din cursa pentru Cotroceni încă din luna octombrie, argumentând că declaraţiile sale antisemite și pro-ruse ar pune în pericol poziția țării în UE și NATO. Acum, ea susține că partidul său va profita de valul „anti-globalist și pro-suveranist” care l-au propulsat pe Georgescu la putere. „Partidul SOS România pe care îl conduc îşi va lua revanșa în alegerile parlamentare din 1 decembrie și va obține majoritatea parlamentară, iar eu voi deveni prim-ministru”, a spus ea.

Candidata USR la prezidențiale, Elena Lasconi, care îl va înfrunta pe Georgescu în turul doi al alegerilor pe 8 decembrie, avertizează că acumse dă o "luptă existențială” pentru democrație și că Georgescu și extrema dreaptă ar putea împinge țara înapoi spre Rusia și către zilele întunecate ale dictaturii.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a anunțat, pe 28 noiembrie, că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral şi că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat a beneficiat de o expunere masivă pe platforma TikTok. Într-o mișcare fără precedent, Curtea Constituțională a cerut în aceeaşi zi renumărarea tuturor voturilor.

Pentru a complica și mai mult situaţia, spune POLITICO, judecătorii CCR se reunesc din nou pe 29 noiembrie pentru a decide dacă ar trebui să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale din cauza unor acuzații potrivit cărora voturile pentru un candidat care s-a retras cu o săptămână înainte de alegeri au fost transferate ilegal către Lasconi.

USR contestă decizia BEC

Elena Lasconi a declarat că "ceea ce vedem acum este disperarea unui sistem care nu ştie să piardă", iar USR a depus la Curtea de Apel București, Secția Contencios Administrativ și Fiscal – Contestații electorale, o contestație la decizia Biroului Electoral Central privind renumărarea voturilor din toate secțiile de votare din țară. USR cere anularea deciziei BEC și suspendarea ei până la soluționarea cauzei.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu de la PSD, care era văzut ca favorit pentru a deveni următorul președinte, dar care nu a ajuns în turul doi, a respins această acuzație, numind-o manipulare.

Radu Magdin, analist politic român, a declarat că o posibilă anulare a votului din primul scrutin ar putea duce la o implicare politică mai mare din partea susținătorilor liberali ai lui Lasconi și a partidelor de extremă dreapta.