Partidele pro-UE par să țină piept extremei drepte. Ce scrie presa internațională după anunțarea primelor rezultate la parlamentarele din România

Presa internaţională a scris pe larg despre scrutinul parlamentar din România, menţionând că social-democraţii proeuropeni sunt în frunte, dar că extrema dreaptă are un avans puternic. Potrivit agenţiei France-Presse, forţele de extremă dreapta reunite se situează la 30%, faţă de mai puţin de 10% în scrutinul anterior din 2020. Dacă se confirmă, acestea anunţă un parlament fragmentat şi negocieri dificile pentru formarea unui guvern.

• Rezultate parţiale provizorii la alegerile parlamentare 2024. Vezi în timp real câte voturi are fiecare partid

Rezultate parţiale provizorii la alegerile parlamentare 2024. Vezi în timp real câte voturi are fiecare partid

România a plonjat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului după ce Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al preşedintelui rus Vladimir Putin, a câştigat primul tur al alegerilor pentru importantul post de preşedinte la 24 noiembrie, parţial pe baza unei campanii de mare succes pe TikTok, scrie POLITICO. Semnalele iniţiale de duminică seară - din sondajele efectuate la ieşirea de la urne şi din procesarea primelor rezultate - arătau că establishmentul politic tradiţional va păstra controlul asupra parlamentului, rezistând unei creşteri a extremei drepte. Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu părea că va obţine aproximativ un sfert din voturi, devansând Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) de extremă-dreapta, cotată, cu puţin sub 20%, pe locul al doilea.

Ciolacu a salutat scorul puternic al partidului său ca dovadă a faptului că ţara cu 19 milioane de locuitori ar putea rămâne pe traiectoria sa pro-UE: „Este un semnal important pe care românii l-au trimis clasei politice: să continuăm dezvoltarea ţării cu bani europeni, dar în acelaşi timp să ne protejăm identitatea, valorile naţionale şi credinţa”, a spus el. Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliţie ce ar putea include Partidul Naţional Liberal (PNL), de centru-dreapta, actualul său partener de guvernare, alături de alţii.

Potenţiala minge din ciclul electoral românesc se află la Curtea Constituţională

În ceea ce priveşte preşedinţia, situaţia este mai complexă, deoarece nici PSD, nici PNL nu s-au calificat pentru turul al doilea. În schimb, a revenit liberalei Elena Lasconi, liderul reformist al Uniunii Salvaţi România (USR), să se confrunte cu Georgescu în turul al doilea al votului prezidenţial din 8 decembrie. Pe cont propriu, USR - cu un sondaj la ieşirea de la urne care sugerează un sprijin de aproximativ 15,5%, dar primele rezultate sugerează o cifră mult mai mică - pare să se afle la o oarecare distanţă de trei partide de extremă dreapta. În plus faţă de sprijinul de puţin sub 20 la sută al AUR pe extrema dreaptă, sondajele şi primele rezultate au arătat că alte 10-12 la sută au mers către două partide mai mici de extremă dreapta. Multe vor depinde, aşadar, pe cine vor susţine alegătorii PSD şi PNL duminica viitoare, explică publicaţia de la Bruxelles.

O mare potenţială coaliţie politică ar putea vedea USR-ul lui Lasconi făcând echipă cu PSD-ul lui Ciolacu: Ea l-ar ajuta să formeze o majoritate în parlament, în timp ce el ar susţine-o pentru preşedinţie. Cu toate acestea, Lasconi ar putea avea probleme în a înghiţi un astfel de pact toxic, având în vedere că ar lega-o de o instituţie tradiţional pătată de clientelism şi corupţie. Lasconi a fost rezervată până la aflarea rezultatelor complete şi şi-a limitat comentariile electorale la avertizarea că Georgescu ar putea readuce ţara sub influenţa Rusiei, menţionând că Moscova „nu a făcut niciodată nimic bun” pentru România. "Dumnezeu să binecuvânteze România în UE şi NATO", a spus ea. "Noi, uniţi, putem face minuni. Dacă suntem uniţi, roboţii ruşi de pe TikTok nu ne pot distruge democraţia", a transmis ea. Liderul AUR, George Simion, a declarat că nu are încredere în sondajele la ieşirea de la urne care arată că partidul său s-a clasat doar pe locul al doilea şi a sugerat că partidele de extremă dreapta au avut de fapt performanţe mai bune decât se arată. "Astăzi poporul român a votat masiv pentru forţele suveraniste şi chiar mai mult, pentru ceea ce ne-am dorit încă de la înfiinţarea AUR, acum exact 5 ani: ca PSD şi PNL să fie scoase din majoritatea guvernamentală prin votul românilor", a declarat el.

Potenţiala minge din ciclul electoral românesc se află la Curtea Constituţională, care a dispus renumărarea voturilor pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma unei acuzaţii de fraudă din partea unuia dintre cei 13 candidaţi, europarlamentarul Cristian Terheş, care a obţinut aproximativ 1% din voturi. Instanţa se va reuni luni pentru a decide dacă va anula primul tur al alegerilor prezidenţiale. În acest caz, întregul scrutin prezidenţial ar trebui probabil reprogramat pentru mijlocul şi sfârşitul lunii decembrie. O astfel de anulare ar pune gaz pe focul politic din ţară, deoarece ar întări suspiciunile că partidele tradiţionale de guvernământ din România - PSD şi PNL - încearcă să manipuleze votul pentru a-şi oferi o a doua şansă la preşedinţie, conchide POLITICO.

AFP:  Social-democraţii sunt în frunte, dar extrema dreaptă face progrese semnificative

Social-democraţii proeuropeni sunt în frunte după alegerile legislative cruciale de duminică din România, dar extrema dreaptă are un avans puternic, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne publicat la închiderea secţiilor de votare, scrie şi agenţia France-Presse. Forţele de extremă dreapta reunite se situează la 30%, faţă de mai puţin de 10% în scrutinul anterior din 2020, dar estimările trebuie tratate cu prudenţă în aşteptarea rezultatelor, notează AFP. Dacă se confirmă, acestea anunţă un parlament fragmentat şi negocieri dificile pentru formarea unui guvern, adaugă agenţia franceză de ştiri. Aceste alegeri au loc la o săptămână după succesul surprinzător al candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale, un rezultat care a stârnit temeri în vestul continentului cu privire la poziţionarea strategică a acestui stat vecin al Ucrainei, membru al UE şi al NATO, adaugă AFP. "Românii au transmis un semnal important clasei politice", a reacţionat premierul social-democrat Marcel Ciolacu, eliminat din cursa prezidenţială duminica trecută, la anunţarea acestor prime estimări. El a spus că doreşte să continue pe calea europeană, "dar şi să ne protejăm identitatea şi valorile naţionale", îl citează AFP pe Ciolacu, potrivit News.ro.

Agenţia remarcă şi prezenţa la vot de 52%, cea mai ridicată din ultimele două decenii.

O nouă eră?

Extrema dreaptă, dispersată în mai multe formaţiuni care au în comun opoziţia faţă de susţinerea Kievului, în numele "păcii", şi apărarea "valorilor creştine", a salutat rezultatele. "Astăzi, poporul român a votat pentru forţele suveraniste", a declarat liderul partidului AUR, George Simion, care obţinuse aproape 14% în alegerile prezidenţiale. "Acesta este începutul unei noi ere în care românii îşi revendică dreptul de a-şi decide singuri destinul", a adăugat el. În aceeaşi tabără, SOS România, condus de furtunoasa candidată pro-Kremlin Diana Şoşoacă, şi ineditul Partid al Oamenilor Tineri (POT) sunt creditate fiecare cu peste 5% şi, prin urmare, ar trebui să intre în Parlament.

De la căderea comunismului, în 1989, ţara nu a înregistrat niciodată o astfel de direcţie, însă furia multora dintre cei 19 milioane de locuitori fierbe în faţa dificultăţilor economice şi a războiului de cealaltă parte a frontierei, scrie AFP. George Sorin, un economist în vârstă de 45 de ani, consideră că actualul parlament „nu a făcut decât să servească interesele Ucrainei”, uitându-le „pe cele ale României”, spune el criticând totodată „servilismul” faţă de Bruxelles. În tabăra proeuropeană, opusă, centriştii din USR, al căror lider, Elena Lasconi, s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, au în prezent 15% din voturi, la fel ca liberalii.

Influenţa rusă

Alegerile parlamentare s-au desfăşurat într-o atmosferă febrilă după decizia instanţei supreme de a renumăra buletinele de vot din primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe fondul suspiciunilor privind integritatea alegerilor. Aceste suspiciuni se referă la influenţa Rusiei în contextul regional actual şi la rolul platformei TikTok, încât Curtea Constituţională a ordonat o renumărare a voturilor, care este încă în curs de desfăşurare. Dacă votul nu este anulat, turul al doilea va avea loc la 8 decembrie. La ieşirea de la vot, Simion a denunţat încercarea disperată a partidelor tradiţionale de a se „agăţa de putere”. „Ei nu ascultă vocea românilor şi vor să reia jocul pentru a obţine rezultatele pe care şi le doresc”, a acuzat el. Pentru Septimius Pârvu, coordonatorul think-tank-ului Expert Forum (EFOR), nu există nicio îndoială că această decizie „subminează încrederea” în instituţii şi este de natură să „alimenteze” votul extremei drepte. Chiar şi Statele Unite au intervenit în dezbatere, în speranţa că nicio decizie luată între cele două runde nu va „păta” „reputaţia solidă a României ca partener democratic de încredere”, potrivit unei declaraţii a ambasadoarei americane la Bucureşti, Kathleen Kavalec.

Reuters: O coaliţie largă, dificil de format pe fondul dezacordurilor

Social-democraţii (PSD), partidul de stânga aflat la guvernare în România, păreau să câştige cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminică, respingând o mişcare de extremă dreapta în revenire, care contestă orientarea pro-occidentală a ţării, arată rezultatele parţiale consemnate de agenţia Reuters. Votul este al doilea din cele trei scrutine consecutive atât pentru un nou parlament, cât şi pentru un nou preşedinte, după ce în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie un candidat independent de extremă dreapta, Călin Georgescu, a ieşit dintr-o relativă obscuritate pentru a deveni favorit. Victoria sa neaşteptată a adus sprijin pentru partidele ultranaţionaliste, de extremă dreaptă, unele cu simpatii pro-ruseşti evidente, despre care analiştii politici au spus că ar putea submina sprijinul României pentru Ucraina, menţionează agenţia. Dacă rezultatele finale confirmă numărătoarea iniţială, o coaliţie pro-occidentală condusă de PSD ar avea probabil suficiente locuri în parlament pentru a forma un guvern, deşi extrema dreaptă ar fi o forţă substanţială în noul legislativ. Cu toate acestea, buletinele de vot care sunt numărate primele nu includ preferinţele sutelor de mii de români care lucrează în străinătate, care sunt de aşteptat să favorizeze grupările de extremă-dreapta, dar şi partidul de opoziţie centrist condus de Elena Lasconi, candidată la preşedinţie. În plus, ar fi dificil să se formeze o coaliţie largă pe fondul dezacordurilor privind măsurile necesare pentru a reduce deficitul bugetar uriaş al ţării, care este în prezent cel mai ridicat din UE, reprezentând 8% din producţia economică.

După o campanie dominată de preocupările alegătorilor cu privire la problemele bugetare şi costul vieţii, alegerile au opus candidaţii extremei drepte partidelor proeuropene principale, care şi-au înfuriat alegătorii cu lupte interne şi acuzaţii de corupţie. De asemenea, partidele de extremă dreapta s-au folosit de susţinerea Ucrainei de către România pentru a alimenta temerile că războiul s-ar putea extinde dincolo de graniţă dacă ţara nu îşi încetează sprijinul, precum şi resentimentele faţă de presupusul tratament preferenţial acordat refugiaţilor din Ucraina, notează Reuters.

"Un vot de eliminare"

România are cea mai mare proporţie din UE a populaţiei expuse riscului de sărăcie, iar zone întinse din ţară au nevoie de investiţii pentru a atrage locuri de muncă. „Nu voi vota pentru niciun partid care a mai fost în parlament. Este un vot de eliminare”, a declarat pentru Reuters Marian Gheorghe, un şofer de taxi. „Am copii şi m-am săturat să le spun „Nu” pentru că nu-mi permit ceea ce au nevoie. Unde este dreptatea? De ce copiii români sunt mai puţin decât copiii ucraineni?” - spune el.

Premierul social-democrat Marcel Ciolacu se clasase pe locul al treilea în primul tur al scrutinului prezidenţial. PSD se va reuni luni pentru a decide condiţiile în care va negocia o majoritate de guvernare, a declarat europarlamentarul PSD Victor Negrescu. „Social-democraţii îşi vor lua câteva zile şi vor aştepta să fie curtaţi”, a declarat comentatorul politic Radu Magdin. „O coaliţie cu partidele de centru este mai probabilă decât cu extremiştii cu cartoful fierbinte. Şi multe depind de cine devine preşedinte”, a explicat el. Cine ajunge să formeze guvernul va depinde de cine câştigă alegerile prezidenţiale, deoarece preşedintele desemnează un prim-ministru, iar calendarul pentru acest lucru este neclar. Cea mai înaltă instanţă din România a amânat vineri o decizie privind anularea sau nu a primului tur al votului prezidenţial până pe 2 decembrie, după ce rezultatul şocant a provocat suspiciuni de interferenţă în campanie. Autorităţile române spun că au găsit dovezi ale amestecului unor actori ostili, iar Curtea Constituţională trebuie încă să valideze rezultatele.

Curtea a ordonat renumărarea celor 9,46 milioane de voturi exprimate în primul tur, analizând totodată o cerere de anulare a votului din primul tur. În cazul în care se decide o repetare, primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale ar putea avea loc pe 15 decembrie, iar turul doi ar putea avea loc pe 29 decembrie, explică Reuters.

The Times: Vot într-un climat de învinovăţire şi incertitudine

Votul din România, desfăşurat în Ziua Marii Uniri, a avut loc într-un climat de învinovăţire şi incertitudine politică înainte de o decizie a Curţii Constituţionale, luni, care ar putea anula alegerile prezidenţiale şoc de săptămâna trecută, care au fost câştigate de Călin Georgescu, un naţionalist pro-rus de extremă dreaptă, scrie cotidianul britanic The Times.

Sprijinul pentru social-democraţi a venit pe fondul unei prezenţe ridicate la urne şi a plasat Alianţa pentru Unirea Românilor, de extremă dreaptă, pe locul al doilea, în timp ce alţi populişti şi extremişti au trecut pragul de intrare în Parlament. România se confruntă cu un cutremur politic, pe măsură ce un număr tot mai mare de alegători se îndepărtează de social-democraţi şi de liberalii conservatori, o schimbare în sprijinul naţionaliştilor de extremă dreaptă, reflectând tendinţele de vot din întreaga Europă, scrie The Times. Social-democraţii şi naţional-liberalii, care au avut o majoritate la ultimele alegeri din 2020 şi au dominat politica românească timp de trei decenii de la căderea comunismului şi executarea dictatorului Nicolae Ceauşescu în ziua de Crăciun a anului 1989, au fost acuzaţi de inflaţia ridicată, economia stagnantă şi corupţie. Duminica trecută, Georgescu, un independent, a câştigat primul tur al votului prezidenţial într-o victorie şocantă care a adus tulburări politice şi afirmaţii conform cărora victoria sa a fost alimentată de folosirea extensivă a platformei sociale TikTok, care este extrem de populară în România. Victoria sa a generat temeri cu privire la stabilitatea României în cadrul UE şi al NATO, într-un moment în care alianţa extinde baza aeriană militară Mihail Kogălniceanu, pentru a o face cea mai mare din Europa, notează The Times. Unul dintre partidele care se aşteaptă să câştige locuri este SOS România, un mic partid pro-fascist al cărui lider este anchetat pentru că a comemorat 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, „căpitanul” mesianic al Gărzii de Fier, o mişcare antisemită din anii 1930 care i-a depăşit pe nazişti cu acte de terorism violent, menţionează cotidianul britanic.

El Pais: Nervi întinşi la maximum

În România, nervii sunt întinşi de mai multe zile. Tulburările provocate de alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie şi suspiciunile de fraudă au determinat Curtea Constituţională să ia în considerare anularea primului tur de scrutin, o măsură controversată pe care judecătorii urmează să o anunţe luni şi care a blocat campaniile celor doi candidaţi, scrie El Pais despre contextul în care a avut loc votul parlamentar de duminică din România. Georgescu a obţinut sprijinul a peste două milioane de români, 22,95% din electorat, în condiţiile în care sondajele nu-i dădeau nici măcar o proporţie de două cifre. El i-a devansat pe Lasconi, 52 de ani, primarul de centru-dreapta al orăşelului Câmpulung, care a obţinut 19,7% din voturi, şi pe actualul prim-ministru, social-democratul Marcel Ciolacu, care era favorit şi a trebuit să se mulţumească cu 19,5%, ceea ce l-a lăsat în afara turului doi. Tocmai partidul său de centru-stânga a dorit să organizeze consecutiv alegerile parlamentare şi prezidenţiale pentru a profita de victoria pe care sondajele i-o preziceau lui Ciolacu pentru a-şi asigura numirea în fruntea statului, menţionează El Pais. Dar o răsturnare neaşteptată a scenariului a dus la căderea previzibilă a liderului social-democrat. Acesta ar putea să se agaţe de decizia de luni a Curţii Constituţionale pentru a rămâne în viaţă, dar a anunţat deja că, în cazul în care renumărarea îl va plasa pe locul al doilea, va ceda locul său în turul al doilea următorului candidat, probabil Lasconi, notează ziarul spaniol.