Ce scrie presa internațională despre alegerile prezidențiale din România

Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024. După încheierea votului în secţii, Autoritatea Electorală Permanentă a început publicarea cifrelor oficiale. Presa internațională a scris despre alegerile prezidențiale din România. 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Alegeri prezidențiale 2024. Primii doi candidaţi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie. Exit-poll-urile îl arătau pe Ciolacu cu 25% şi pe Lasconi cu 18%, în timp ce Călin Georgescu şi George Simion, cei doi candidaţi ai dreptei dure, erau la 16% şi 15% din voturi.

Ce scrie presa străină despre alegerile prezidențiale din România

Datele nu includ voturile sutelor de mii de români care locuiesc în străinătate, care încă pot influenţa rezultatul. Atât Simion, cât şi Lasconi sunt populari printre românii din străinătate, scrie Reuters. Analiştii au prezis că social-democratul Ciolacu va câştiga un al doilea tur împotriva lui Simion, care a fost principalul său contracandidat în sondajele de opinie înainte de vot. Ciolacu şi-a etalat experienţa de a conduce România în timpul războiului din Ucraina vecină. Cu toate acestea, se spune că ar putea avea probleme în faţa lui Lasconi, menţionează Reuters.

POLITICO, a scris, de asemenea, că "Călin Georgescu este pe cale să se alăture premierului Marcel Ciolacu într-un tur de scrutin pentru președinție". 

România pare să urmeze o tendință politică globală de extremă dreapta, cu Călin Georgescu pe cale de a ajunge în turul final al alegerilor prezidențiale alături de actualul premier Marcel Ciolacu, potrivit rezultatelor provizorii de duminică, cu peste două treimi din buletinele de vot numărate, scire POLITICO.

Premierul proeuropean al României, Marcel Ciolacu, conducea în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, extrema dreaptă nefiind încă sigură de un loc în turul al doilea, în ciuda unei creşteri semnificative a sprijinului, relatează şi AFP. 

Miza este mare pentru România, care are o graniţă de 650 de kilometri cu Ucraina şi a devenit mai importantă de când Rusia şi-a invadat vecinul în 2022, notează AFP. Ţara de la Marea Neagră joacă acum un "rol strategic vital" pentru NATO, deoarece este o bază pentru mai mult de 5.000 de soldaţi, şi pentru tranzitul cerealelor ucrainene, potrivit think tank-ului New Strategy Center.