Cum a votat România în 2014. Klaus Iohannis, de la speranța unei generații, la un președinte mai antipatizat ca Băsescu sau Iliescu

La aproape 35 de ani de la primele alegeri libere şi, probabil, cea mai intensă perioadă electorală în care a fost vreodată România, continuăm să analizăm felul în care am ales. Ca să vedem unde am greşit şi să încercăm să nu mai repetăm greşeala. Vorbim azi despre anul 2014, care a însemnat începutul deceniului Klaus Iohannis. Şi am intrat, oficial, în era digitală a campaniilor electorale, în care votanţii sunt chemaţi la urne pe reţele de socializare. Şi chiar dacă am avut cu toţii senzaţia că am votat cu mintea liberă, de fapt tot o emoţie puternică ne-a împins de la spate către urne. Aceea de a vota împotrivă.  

• Facturile de la zborurile Nordis, publicate de Marcel Ciolacu, nu ar fi fost emise în 2022. BoardingPass: "Un lucru nu pare la locul lui"

"Eu vreau ca în România să nu mai votăm împotriva cuiva, așa cum am votat în 2000 și în 2004 și ne-am ales cu Traian Băsescu", declara Victor Ponta.

Cu gândul ăsta a intrat Victor Ponta în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2014. Era relaxat. Avea 10 procente în fața contracandidatului său, cvasi-necunoscutul Klaus Iohannis. Dar în două săptămâni totul s-a schimbat. 

"A fost un moment deosebit cu mobilizarea a 2,8 milioane de oameni care au venit electorat nou în turul 2, printr-o interesantă comunicare dintre cei din diaspora și cei care erau acasă. Peste 30 la sută dintre cei care au mers la vot în turul 2 au fost îndemnați sau convinși de către membrii familiei, partenerii lor care se aflau în afara României", a explicat Vasile Dâncu, sociolog.

Cei care stau în spatele campaniilor electorale știu bine care sunt metodele prin care găsesc acești noi votanți. Și apoi cum să îi facă pe aceștia să vină la urne și să voteze cu cine trebuie. S-a întâmplat și la case mai mari, în timpul campaniei Brexit din Marea Britanie.  

Sunt cei care au schimbat practic soarta scrutinului, iar Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană. Echipa de campanie a lui Klaus Iohannis știa, se pare, de această metodă încă din 2014. 

Klaus Iohannis a avut o campanie agresivă de promovare pe Facebook

"Klaus Iohannis a avut un colectiv de tineri și în total cred că erau 5, 6 care au făcut o campanie online, au adunat milioane de like-uri, deci au lucrat extraordinar de bine, profesioniști veritabili", a declarat Bogdan Ficeac, sociolog.

Ei au reușit să identifice în online votanții care nu ieșiseră la urne în primul tur și care nici acum nu erau hotărâți. "Nehotărâții sunt câmpul de bătălie și acolo se înregistrează și votul negativ, și răul cel mic, și răul cel mare și așa mai departe. Iar partidele acționează pentru a păstra lumea în această poveste simplistă cu băieți buni și băieți răi, în a oferi cât mai puține oportunități de a raționa. Ca omul, dacă nu raționează, i se atrofiază părți din creier și e mult mai ușor de manipulat", a explicat Bogdan Ficeac.

Iar în această poveste cu băieți buni și băieți răi Klaus Iohannis a folosit metoda de manipulare clasică - nu promiți nimic, nu vorbești despre ce vei face tu pentru țară. Doar le arăți cine e băiatul rău. Iar ei te vor vota pe tine. De fapt nu. Vor vota împotriva celuilalt. Asta s-a întâmplat în 2014. Românii au votat exact așa cum nu-și dorise nici chiar Victor Ponta. Împotrivă. Împotriva lui. 

Cu 54,43 la sută, Klaus Iohannis a câștigat alegerile și a devenit primul președinte din istoria postdecembristă a României care nu fusese membru PCR. Doar pionier. După care Iohannis s-a instalat la Cotroceni, unde urma să se ocupe de România lucrului bine făcut. La nici un an de la învestire, în țara în care Iohannis promitea că va dispărea corupția, corupția a ucis. 

65 de oameni au pierit în cumplitul incendiu de la Colectiv, dar și în spitale care s-au dovedit a fi capcane ale morții. În Piața Revoluției, locul în care s-a strigat ani la rând "jos comunismul", acum se striga "jos corupția". 

Pe final de mandat, Iohannis a mai renunțat o dată la palton, și-a pus geaca roșie și a ieșit în Piața Universității, printre protestatari. Se apropia o nouă campanie electorală. "A doua oară a fost atât de fățișă acea campanie, lipsită de orice emoție, lipsită de orice interes, în care nu exista nicio dezbatere reală, în care s-a evitat dezbaterea", a spus Andrei Țăranu.

În 2019 Klaus Iohannis a ajuns în turul 2 al alegerilor prezidențiale ca și singur

A învins-o fără emoții pe Viorica Dăncilă. Și-a mai asigurat, astfel, încă 5 ani de liniște și confort la Cotroceni. Deși în România n-a prea mai fost nici liniște. 

După 10 ani la Cotroceni, Klaus Iohannis lasă în urmă proiectul României Educate doar pe hârtie, un album de călătorie consistent și câteva păreri de rău. 

Probabil că în sinea sa și-a spus că a avut ghinion. Pe durata celui de-al doilea mandat a devenit unul dintre cei mai nepopulari și antipatizați președinți români, având o cotă de încredere de 16 la sută. Față de Traian Băsescu, 22 la sută, și Ion Iliescu, 49 la sută. 

Acum scaunul de la Cotroceni e din nou liber. Și tot ce trăim acum e de fapt eșecul politicienilor și al politicii din acești 34 de ani. Iar asta ar putea deveni eșecul unei națiuni. Care dacă pierde, pierde pe mâna ei. Iar noi toți vom fi condamnați să repetăm, ca un blestem, toate greșelile trecutului.