Noi reguli în online pentru campania electorală la prezidențiale. Guvernul poate sancționa platformele de socializare

De aseară, de la miezul noptii, a început oficial campania electorală. Unii dintre candidaţi au ieşit pe străzi să lipească afişe, alţii au postat doar pe reţelele de socializare. Toţi trebuie să respecte însă noile reguli, introduse prin lege după cazul lui Călin Georgescu, cel care a declarat anul trecut zero lei cheltuiţi în campania electorală. 

• Ploi, lapoviţă şi ninsori, din această noapte. Se răceşte în majoritatea zonelor, la munte se va depune strat de zăpadă

Campania electorală care a început aseară la miezul nopții vine cu reguli noi pentru cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Palatul Cotroceni. Asta după precedentul Călin Georgescu. Ne amintim, candidatul pro-rus a declarat anul trecut zero lei cheltuiți în campania electorală, ceea ce a determinat autoritățile să schimbe regulile de această dată.

Așa că, de acum înainte, toate mesajele politice, toate reclamele politice, indiferent de mediul de comunicare folosit, ar trebui să conțină date clare despre sursa de finanțare a acestor mesaje politice și, în același timp, să fie marcate concret drept propagandă electorală, drept reclamă politică, astfel încât alegătorii să înțeleagă clar atunci când receptează astfel de mesaje că e vorba de materiale de propagandă politică în beneficiul anumitor candidați.

Și nu doar atât, aceste mesaje politice, indiferent de mediul de comunicare, fie că ele sunt difuzate în presa tradițională sau pe rețelele de socializare, ar trebui să conțină, potrivit legii în vigoare, și codul mandatarului financiar, dar și o specificație clară care să arate că s-au folosit sau nu tehnici de captare a unui public țintă pentru a difuza un astfel de mesaj.

Reguli noi și pentru postările de pe rețelele de socializare

Sunt reguli noi și pentru postările de pe rețelele de socializare, pentru că aici Guvernul a introdus o regulă care prevede că, în cazul în care giganții social media, marile rețele de socializare – Facebook, TikTok sau Instagram – favorizează un anumit candidat, atunci ele riscă amenzi de până la 5% din cifra de afaceri.

Aici, regula introdusă prin lege spune clar că, dacă în urma unei sesizări făcute de Autoritatea Electorală Permanentă, marile rețele de socializare nu elimină conținutul ilegal în termen de 5 ore, atunci Guvernul poate sancționa platformele de socializare cu această amendă uriașă de până la 5% din cifra de afaceri. Dacă ne referim la sursa de finanțare pentru campania electorală a candidaților înscriși pentru Palatul Cotroceni, și aici avem o regulă foarte clară în legislația electorală. În timpul campaniei electorale, actorii politici pot să folosească banii din subvențiile partidelor, de pildă, dar pot apela și la donații și la împrumuturi de la persoane private sau de la companii private. Însă, în cazul împrumuturilor, la finalul alegerilor, acestea sunt decontate din fonduri publice de Autoritatea Electorală Permanentă, cu o singură condiție: aceea ca candidații să treacă de pragul de 3% din voturi la finalul alegerilor.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai.

Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați este următoarea:

• poziția 1 - George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
• poziția 2 - George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
• poziția 3 - Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
• poziția 4 - Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
• poziția 5 - Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
• poziția 6 - Victor Viorel Ponta (candidat independent)
• poziția 7 - Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
• poziția 8 - Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
• poziția 9 - John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
• poziția 10 - Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
• poziția 11 - Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați - Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu - au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională. Ieşirea din cursă a lui Călin Georgescu a determinat depunerea candidaturilor de către George Simion (AUR) şi Anamaria Gavrilă (POT), susţinători ai acestuia, candidaturi atacate şi ele la CCR, însă cei doi au rămas în competiţia electorală. Ulterior, Anamaria Gavrilă şi-a anunţat retragerea din lupta pentru Cotroceni. 

BEC a respins respinse candidaturile depuse de: Petru Mîndru (independent), Maria Marcu (independent), Ion Popa (independent), Matei Vanea (independent), Paul Ispas (independent), Constantin Vieriu (independent), Oana Creţu (Partidul Social Democrat Unit), Gelu Drăgan (independent), Constantin Titian Filip (independent), Gicu-Romeo Tiţă (independent).