Cine sunt cei 11 candidaţi la alegerile prezidenţiale din luna mai. Cinci dintre ei au candidat şi în 2024

Candidaturile sunt, începând de joi, definitive, după ce au fost parcurse toate etapele şi termenele prevăzute de calendarul alegerilor, astfel că cele 11 nume se vor regăsi pe buletinul de vot.

Cine sunt cei 11 candidati la alegerile prezidenţiale

Alegătorii vor avea de ales, pe 4 mai, dintre următorii candidaţi:

 Nicuşor Dan (independent)

Nicuşor Dan (55 de ani) este matematician de profesie. În liceu, a făcut parte din lotul naţional de matematică al României, reuşind să câştige medalia de aur la Olimpiada Internaţională în anii 1987 şi 1988. Ulterior, a absolvit Facultatea de Matematică în cadrul Universităţii din Bucureşti, iar din 1992 şi-a continuat studiile în Franţa, unde a obţinut doctoratul la prestigioasa universitate Sorbona. S-a întors în România, unde a înfiinţat, pe model francez, Şcoala Normală Superioară Bucureşti, o instituţie de învăţământ pentru studenţii de elită în ştiinţe exacte. În paralel, s-a implicat în mişcările civice care luptau pentru salvarea patrimoniului din Capitală. Spre exemplu, a încercat să împiedice demolarea Halei Matache, pusă la pământ, în final, de primarul Sorin Oprescu.

În 2008, a fondat Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, un ONG dedicat urbanismului şi patrimoniului. ”Am câştigat sute de procese împotriva mafiei imobiliare şi a instituţiilor nefuncţionale ale statului”, susţine Nicuşor Dan pe site-ul de campanie. În 2012, a făcut pasul din zona civică spre scena politică. A candidat la Primăria Capitalei ca independent, unde s-a clasat pe locul al treilea, cu 9%. Alegerile au fost câştigate detaşat de Sorin Oprescu (56%), susţinut la acea vreme de USL, alianţa formată din PSD şi PNL. Pe locul secund s-a clasat Silviu Prigoană (16%), candidatul PDL. În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), iar un an mai târziu a candidat din nou pentru Primăria Capitalei.

Deşi a obţinut peste 30%, Nicuşor Dan a fost învins de Gabriela Firea (42%), în condiţiile în care voturile dreptei au fost divizate. PNL l-a aruncat în luptă pe Cătălin Predoiu, care a înregistrat doar 11%, dar suficient cât să-l încurce pe Nicuşor Dan. La vot politic, USB a reuşit să obţină 25% în Capitală, devenind al doilea partid după PSD. În noaptea alegerilor locale, Nicuşor Dan a anunţat că partidul se extinde la nivel naţional: Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România (USR). La alegerile parlamentare din toamna anului 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicuşor Dan fiind preşedintele partidului şi deputat de Bucureşti.

Însă jumătate de an mai târziu, Nicuşor Dan a demisionat din fruntea USR. Motivul: majoritatea membrilor USR au votat intern ca partidul să se poziţioneze împotriva referendumului pentru familia tradiţională, declanşat de Coaliţia pentru familie. De cealaltă parte, Nicuşor Dan a cerut ca partidul să nu adopte o poziţie tranşantă, ci să rămână deschis pentru ambele tabere: conservatori şi progresişti. La alegerile locale din 2020, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura pentru Primăria Capitalei ca independent. Însă liderul PNL de la acea vreme, Ludovic Orban, a decis ca liberalii să nu-şi pună candidat propriu şi să-l susţină pe Nicuşor Dan. Pentru a nu diviza dreapta, USR a anunţat că-l sprijină tot pe Nicuşor Dan, deşi anunţase că Vlad Voiculescu va fi candidatul partidului. În final, Nicuşor Dan a învins-o pe Gabriela Firea şi a ajuns primarul Capitalei, funcţie pe care a câştigat-o din nou la alegerile locale din vara anului trecut. La scurt timp după anularea alegerilor din noiembrie, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura ca independent la prezidenţiale. Susţine că nu-şi doreşte schimbarea Guvernului Ciolacu, dar s-a pronunţat pentru intrarea USR la guvernare. 

Crin Antonescu (Alianţa România Înainte)

Crin Antonescu (65 de ani) este istoric. Ca elev, a câştigat olimpiada naţională de istorie, apoi a urmat aceeaşi specializare la Universitatea Bucureşti. La mijlocul anilor 1980, a primit repartiţie ca profesor într-un sat din judeţul Vaslui. ”Acolo era economie naturală: mămăligă şi ţuică, nu pâine şi vin. Deşi inteligenţi, unii copii nu ştiau care e capitala ţării. Ştiau de Iaşi, nu ştiau de Bucureşti. Îi învăţam tot felul de lucruri: că există tren, că există avion, că există mai multe continente”, a rememorat, peste ani, Crin Antonescu. Spre finalul regimului comunist, Antonescu s-a întors în judeţul natal, Tulcea, unde a predat istoria şi limba franceză. După Revoluţie, s-a înscris în PNL. La alegerile parlamentare din 1992, a devenit deputat.

În total, a bifat şase mandate consecutive de parlamentar  - patru de deputat şi două de senator. În 1997, în timpul guvernării CDR, Crin Antonescu este numit ministrul Tineretului şi Sportului, funcţie din care promovează rentele viagere pentru campionii olimpici ai României, lege aflată şi azi în vigoare. În 2000, la finalul guvernării CDR, liberalii reuşesc să treacă pragul electoral, însă rămân în opoziţie. Crin Antonescu devine liderul deputaţilor PNL. În decembrie 2004, PNL se întoarce la guvernare în alianţă cu PD. Traian Băsescu este ales preşedintele României, iar Călin Popescu Tăriceanu devine premier. În urma alegerilor parlamentare din 2008, pe fondul tensiunilor dintre Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu, PDL preferă o alianţă cu PSD, iar liberalii rămân în opoziţie.

În primăvara anului 2009, Crin Antonescu candidează pentru şefia PNL şi îl învinge pe Tăriceanu, contestat pentru ratarea guvernării. În toamnă, Crin Antonescu candidează la alegerile prezidenţiale cu sloganul ”Revoluţia bunului simţ”. Obţine 20% şi se clasează pe locul trei, după Traian Băsescu şi Mircea Geoană. În turul doi, îl susţine pe Mircea Geoană, învins la limită de Traian Băsescu. PSD îl răstoarnă pe Mircea Geoană de la şefia partidului şi îl instalează pe Victor Ponta. Crin Antonescu şi Victor Ponta se aliază împotriva lui Traian Băsescu şi formează prima alianţă dintre PSD şi PNL, numită USL. În aprilie 2012, USL reuşeşte să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu şi preia puterea.

Traian Băsescu îl numeşte pe Victor Ponta premier, iar Crin Antonescu devine preşedintele Senatului. În următoarele săptămâni, majoritatea USL din Parlament votează suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi declanşează referendumul de demitere. Din postura de preşedinte al Senatului, Crin Antonescu urcă în funcţia de preşedinte interimar al României. Referendumul eşuează, Traian Băsescu revine la Cotroceni, iar Crin Antonescu se întoarce la Senat. Întrebat, în luna ianuarie, dacă la 13 ani distanţă regretă suspendarea preşedintelui Băsescu, Crin Antonescu a răspuns: ”Nu regret suspendarea, regret eşecul referendumului”. La alegerile parlamentare din decembrie 2012, USL câştigă o majoritate categorică, Victor Ponta rămâne premier, iar Crin Antonescu îşi păstrează funcţia de preşedinte al Senatului, cu promisiunea că va fi candidatul comun PSD-PNL la alegerile prezidenţiale din 2014. Însă USL se destramă în primăvara anului 2014, după ce PNL îl propune pe Klaus Iohannis în funcţia de vice-premier, iar Victor Ponta refuză mutarea. Sub presiunea PSD, Crin Antonescu demisionează de la şefia Senatului, fiind înlocuit de Călin Popescu Tăriceanu, care a demisionat din PNL pentru a rămâne alături de Victor Ponta.

Ulterior, Crin Antonescu declară public că demisionează din fruntea partidului dacă PNL nu atinge 20% la alegerile europarlamentare programate în luna mai. PNL obţine doar 15%. Crin Antonescu demisionează, iar în locul său vine Klaus Iohannis, care devine şi candidatul partidului la alegerile prezidenţiale. Crin Antonescu rămâne senator până la finalul mandatului, în decembrie 2016, şi se retrage din viaţa publică. În 2017, era întrebat dacă ia în calcul să revină în politică. ”Şi Brătianu dacă învie, nu mă întorc în politica activă”, răspundea Antonescu. S-a întors în decembrie 2024, din postura de candidat comun PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidenţiale. ”Glumind un pic, Brătianu nu a înviat, dar dacă ar fi înviat Brătianu, probabil că nu mai era nevoie să candidez eu”, a explicat Crin Antonescu. Soţia sa, Adina Vălean, este europarlamentar din 2007, între 2019 şi 2024 fiind comisar european pe Transporturi.

Victor Ponta (independent)

Victor Ponta (52 de ani) a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, ulterior fiind procuror şi asistentul luI Adrian Năstase, la acea vreme profesor de drept internaţional şi, în plan politic, lider al PSD alături de Ion Iliescu. În 2001, când Adrian Năstase a ajuns prim-ministru, l-a numit pe Victor Ponta şeful Corpului de Control al Guvernului. În 2003, Victor Ponta a fost ales preşedinte al Tineretului Social Democrat şi vicepreşedinte al PSD, tot cu susţinerea lui Adrian Năstase. La alegerile parlamentare din 2004, Ponta devine deputat de Gorj, la numai 32 de ani. La scurt timp, Adrian Năstase pierde alegerile prezidenţiale în faţa lui Traian Băsescu, apoi pierde şefia PSD. Este înlocuit cu Mircea Geoană, dar Victor Ponta rămâne în conducerea partidului şi ajunge vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. În decembrie 2008, Ponta obţine al doilea mandat de parlamentar. După alegeri, PSD intră la guvernare alături de PDL, iar Victor Ponta este numit ministru pentru relaţia cu Parlamentul în primul guvern Boc. După doar 10 luni, în toamna anului 2009, PSD iese de la guvernare. Urmau alegerile prezidenţiale, iar Mircea Geoană îl înfruntă pe Traian Băsescu, care câştigă, la limită, al doilea mandat de preşedinte. La Congresul PSD din primăvara anului 2010, Victor Ponta îl înfruntă pe Mircea Geoană şi câştigă şefia partidului. În opoziţie, Victor Ponta şi Crin Antonescu se aliază împotriva lui Traian Băsescu. Astfel, PSD şi PNL formează USL.

În martie 2012, USL reuşeşte să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În consecinţă, preşedintele Traian Băsescu l-a numit prim-ministru pe Victor Ponta. La alegerile parlamentare din decembrie 2012, PSD şi PNL candidează pe liste comune sub sigla USL, cu locuri împărţite paritar, şi obţin peste 60% din mandate. Conform acordului din coaliţie, Victor Ponta obţine un nou mandat de prim-ministru, iar Crin Antonescu obţine promisiunea că va fi candidatul USL la alegerile prezidenţiale din 2014. În februarie 2014, premierul Victor Ponta refuză să-l numească pe Klaus Iohannis, propunerea liberalilor, în funcţia de vicepremier. USL se rupe, iar Victor Ponta devine candidatul PSD la alegerile prezidenţiale.

”La primul tur mă uit cu popcorn şi băutură răcoritoare”,  spunea Victor Ponta la acea vreme, fiind pe primul loc în sondajele de opinie. De altfel, Ponta a câştigat detaşat primul tur, la o diferenţă de 10 procente faţă de Klaus Iohannis, însă a pierdut finala prezidenţială după mobilizarea diasporei. În ciuda înfrângerii, Ponta a rămas câteva luni în fruntea Guvernului şi a partidului. Între timp, DNA a deschis un dosar penal în care îl ancheta pe Victor Ponta pentru spălare de bani în Dosarul Turceni-Rovinari. Peste ani, avea să fie achitat. Dar, în iulie 2015, Victor Ponta a anunţat, printr-o postare pe Facebook, că demisionează din fruntea partidului ca urmare a anchetei penale, însă rămânea în continuare prim-ministru. Până în octombrie 2015, când a demisionat şi din fruntea Guvernului ca urmare a tragediei de la Colectiv, unde şi-au pierdut viaţa 64 de tineri. În vara anului 2017, PSD a depus moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern, demers istoric în politica românească, după ce premierul Sorin Grindeanu intrase în conflict cu liderul de atunci al partidului, Liviu Dragnea. Victor Ponta s-a poziţionat de partea lui Sorin Grindeanu şi a fost exclus din PSD. Ulterior, a format un nou partid, ProRomânia, unde a adunat mai mulţi parlamentari PSD ostili lui Liviu Dragnea, printre care şi fostul premier Mihai Tudose.

La alegerile europarlamentare din 2019, ProRomânia a trecut pragul electoral, cu Victor Ponta în fruntea listei. Însă fostul premier a refuzat mandatul de eurodeputat. La alegerile din 2020, ProRomânia a ratat intrarea în Parlament, iar Victor Ponta s-a îndreptat către zona privată. În iunie 2023, liderul PSD Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru şi l-a numit pe Victor Ponta consilier onorific pentru relaţii economice internaţionale. La alegerile parlamentare din decembrie 2024, Marcel Ciolacu i-a oferit un loc eligibil pe lista PSD, iar Victor Ponta a ajuns din nou deputat, bifând al cincilea mandat de parlamentar. Între timp, Ponta a fost exclus din PSD, după ce a contestat decizia coaliţiei de guvernare de a-l susţine pe Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale. Anul trecut, Victor Ponta şi Daciana Sârbu au divorţat după aproape 20 de ani de mariaj. 

Elena Lasconi (USR)

Elena Lasconi (52 de ani) a fost, timp de 25 de ani, jurnalist la ProTV, unde s-a ocupat cu preponderenţă de subiecte sociale. În 2020, a lăsat cariera de jurnalist pentru a intra în politică. A candidat din partea USR la alegerile locale şi a reuşit, surprinzător, să câştige primăria Câmpulung Muscel, oraş unde îşi construise o casă. În toamna anului 2023, Elena Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, însă, ulterior, Cătălin Drulă, preşedintele USR la acea vreme, i-a cerut să se retragă. Motivul? În emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, Elena Lasconi a dezvăluit că a participat la referendumul pentru familia tradiţională organizat de PSD în 2018 şi a votat ”DA”. Poziţionarea Elenei Lasconi în favoarea familiei tradiţionale a stârnit critici masive în rândul electoratului USR şi chiar din partea fiicei sale. ”Sunt în şoc şi absolut dezgustată. Această discriminare jegoasă nu are loc la mine în familie”, a reacţionat Oana Lasconi pe o reţea de socializare.

La alegerile locale din luna iunie 2024, Elena Lasconi a câştigat un nou mandat de primar în Câmpulung, cu un scor de aproape 70%, în timp ce, la nivel naţional, USR a obţinut un scor de sub 9%. Pe fondul rezultatului slab, Cătălin Drulă a demisionat din funcţia de preşedinte al partidului. În locul său a fost aleasă Elena Lasconi, care a devenit şi candidatul USR la alegerile prezidenţiale. Lasconi a rupt alianţa cu PMP şi Forţa Dreptei, partide alături de care USR a candidat la alegerile locale şi europarlamentare, şi a mers pe cont propriu. La scrutinul prezidenţial din luna noiembrie, Elena Lasconi a reuşit să se califice în turul doi, devansându-l pe liderul PSD Marcel Ciolacu la o diferenţă de numai 2.700 de voturi. Însă CCR a anulat alegerile prezidenţiale, pe motiv că forţe externe s-au implicat în campania candidatului independent Călin Georgescu, câştigătorul primului tur. Imediat după alegeri, Elena Lasconi i-a trimis o scrisoare preşedintelui SUA Donald Trump în care deplângea faptul că CCR a anulat al doilea tur de scrutin. La trei luni distanţă, a fost întrebată dacă i-ar trimite din nou scrisoarea lui Trump.

”Da! Nu ştiţi ce a fost în spatele acelei scrisori. O să spun peste 4 ani, când îşi termină Trump mandatul”, a spus preşedintele USR. La începutul lunii martie, Elena Lasconi a anunţat că e dispusă să renunţe la cursa prezidenţială cu o condiţie: preşedinte-interimar Ilie Bolojan să devină candidatul comun al forţelor pro-europene. Însă coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a refuzat să-l înlocuiască pe Crin Antonescu cu Ilie Bolojan. Drept urmare, Elena Lasconi şi-a depus din nou candidatura pentru Cotroceni, deşi unii lideri USR i-au cerut să se retragă în favoarea lui Nicuşor Dan, intrat în cursa pentru prezidenţiale după anularea alegerilor din noiembrie. Ca preşedinte de partid, Elena Lasconi a reuşit să ridice USR de la 9% (scorul de la europarlamentare) la puţin peste 12% - scorul de la parlamentare. USR a negociat în primă fază o alianţă cu PSD, PNL şi UDMR, dar în final a rămas în opoziţie. În cazul în care ajunge preşedinte, Elena Lasconi susţine că va forţa demisia Cabinetului Ciolacu şi intrarea USR la guvernare alături de forţele pro-europene.  

George Simion (AUR)

George Simion (38 de ani) s-a remarcat în spaţiul public în martie 2009, când s-a dus cu lumânări la ziua fostului preşedinte al României Ion Iliescu. ”Pentru morţii de la revoluţie”, a spus Simion, la acea vreme student la Universitatea din Iaşi, în cadrul unui program de master dedicat crimelor comunismului. Ulterior, a fondat platforma civică Acţiunea 2012, care avea ca obiectiv unirea României cu Republica Moldova. Alături de Simion, co-preşedinte al Acţiunii 2012 era Marius Lulea, în prezent prim-vicepreşedinte al AUR. De altfel, înainte de a intra în Parlament, George Simion a fost angajat la una dintre firmele de construcţii patronate de Marius Lulea, politician care a stârnit controverse în spaţiul public prin simpatia arătată faţă de mareşalul Antonescu, declarat de statul român criminal de război. George Simion a organizat mai multe marşuri unioniste la Bucureşti, Alba Iulia şi Chişinău, dar ulterior a fost interzis în Republica Moldova şi în Ucraina, pe motiv că s-ar fi întâlnit cu persoane din serviciile secrete ruseşti. Simion a negat acuzaţiile. ”Dacă apar dovezi, mă retrag din cursa pentru Cotroceni”, a răspuns liderul AUR.

George Simion a candidat la alegerile europarlamentare din 2019, însă a obţinut doar 1,2%. În acelaşi an, a fondat partidul AUR, alături de Claudiu Târziu, astăzi europarlamentar. Deşi avea doar câteva luni de existenţă politică, AUR a devenit surpriza alegerilor parlamentare din 2020, reuşind să obţină un scor de 9%. Printre politicenii care au intrat în parlament pe listele AUR s-a numărat şi Diana Şoşoacă, exclusă ulterior din partid. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, AUR, sub conducerea lui George Simion, a primit 15% din voturi. În noiembrie, a candidat la alegerile prezidenţiale. Deşi majoritatea sondajelor de opinie arătau că intră în finala prezidenţială, George Simion a terminat pe locul patru, cu aproape 14%. O săptămână mai târziu, AUR, partidul condus de George Simion, a obţinut peste 18% la alegerile parlamentare. Prin urmare, eurodeputatul Claudiu Târziu a contestat prezenţa lui George Simion în fruntea AUR, din moment ce partidul în ansamblu a obţinut un scor mai mare decât liderul său.

George Simion a rămas preşedinte AUR şi a anunţat, în primă fază, că nu mai candidează la alegerile prezidenţiale din luna mai. George Simion şi-a exprimat susţinerea pentru Călin Georgescu şi a cerut reluarea turului doi. După ce Curtea Constituţională a invalidat candidatura lui Călin Georgescu pentru prezidenţiale, liderul AUR a anunţat că se înscrie în cursa electorală alături de preşedintele POT Anamaria Gavrilă, urmând ca unul dintre ei să se retragă pentru a nu diviza voturile blocului suveranist. În final, Anamaria Gavrilă a făcut un pas în spate. După ce şi-a depus candidatura, George Simion a intrat în conflict cu deputatul Gigi Becali, unul dintre apropiaţii săi, care a dezvăluit investiţiile în AUR.

„La partid am dat 100 de mii de euro împrumut şi 700 de mii de euro la case la Pechea”, a spus Gigi Becali. Localitatea Pechea, judeţul Galaţi, a fost lovită de inundaţii în toamna anului trecut, iar George Simion s-a numărat printre politicenii care au promis refacerea caselor. În plus, Gigi Becali a contribuit cu 30 de tone de brânză la nunta lui George Simion. ”Este istorie, săracul. Să se ocupe de fotbal, să se ocupe de oi, să se ocupe de biserică”, a răspuns Simion. În campania de anul trecut, Simion promitea că AUR nu va face alianţă cu PSD. Totuşi, AUR s-a aliat cu PSD, PNL şi partidul lui Piedone pentru a forma o majoritate în Consiliul general al Capitalei, ostilă primarului Nicuşor Dan. 

Lavinia Şandru (PUSL)

Lavinia Şandru (50 de ani) este, la bază, actriţă. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureş, apoi a realizat emisiuni de radio şi televiziune. La începutul anilor 2000 a intrat în politică, devenind preşedintele filialei Mureş a PD, partid condus la acea vreme de Traian Băsescu. La alegerile parlamentare din 2004 a devenit deputat. În aceeaşi perioadă, Traian Băsescu a fost ales preşedintele României, după finala cu Adrian Năstase, prin urmare au început negocierile de culise pentru şefia PD. Lavinia Şandru împreună cu alţi membri PD au semnat o scrisoare deschisă în care îl susţineau pe Cozmin Guşă pentru şefia partidului. Guşă îi condusese campania lui Traian Băsescu, însă noul preşedinte a fost deranjat că Lavinia Şandru se implică în jocurile de putere din partid. ”În politică este foarte uşor să ajungi pe centura politicii", a spus Traian Băsescu.

A fost momentul în care Cozmin Guşă şi Lavinia Şandru au rupt relaţia cu Traian Băsescu şi au fondat o nouă formaţiune politică: Partidul Iniţiativa naţională (PIN), partid care s-a topit ulterior în UNPR, formaţiunea condusă de Gabriel Oprea. Peste ani, Lavinia Şandru s-a împăcat şi cu Traian Băsescu, şi cu eticheta lipită de acesta. ”Ne-am întâlnit pe un coridor. M-am uitat la el, mi-a zâmbit, ne-am îmbrăţişat. Am făcut o politică în zona de haiducie, în zona de centură politică, nu mi-e ruşine, e brand-ul meu, ”centura politicii”, nu-l las la nimeni. Să fie clar, de pe centură lucrurile se văd mai bine decât de la putere şi de la opoziţie. Centura e o zonă extrem de sfântă în politică", a explicat Lavinia Şandru în 2012.

După o absenţă de peste un deceniu, a revenit în politică în 2024. S-a înscris în PUSL, partidul controlat de Dan Voiculescu, patronul trustului Intact. La alegerile parlamentare din decembrie 2024, PUSL a primit câteva locuri pe lista PSD. Astfel, Lavinia Sandru a deschis lista PSD Sibiu pentru Senat. În ciuda faptului că a ocupat prima poziţie pe listă, Lavinia Şandru a ratat intrarea în Parlament. Potrivit unor fotografii publicate pe reţelele de socializare, Lavinia Şandru a făcut campanie alături de mercenarul Horaţiu Potra, unul dintre apropiaţii lui Călin Georgescu. Potra este consilier local în Mediaş, judeţul Sibiu.

„Candidez pentru România reală şi împotriva abuzurilor!”, a spus Lavinia Şandru, după ce a intrat oficial în cursa pentru Cotroceni. În viaţa privată, Lavinia Şandru a fost căsătorită timp de 10 ani cu Darius Vâlcov, fost primar PD al Slatinei, trecut ulterior la PSD. Vâlcov execută în prezent o pedeapsă de 6 ani pentru corupţie, într-un dosar în care procurorii au descoperit tablouri de Renoir îngropate în cimitir şi lingouri de aur ascunse în pereţii falşi ai unor case. 

Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)

Cristian Terheş (45 de ani) a emigrat în America în anul 2002, după terminarea Seminarului teologic din Oradea. În SUA, a fost preot al comunităţii greco-catolice într-un oraş din statul California. S-a remarcat în spaţiul public în vara anului 2012, la referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. La acea vreme, Terheş se poziţiona vehement împotriva PSD. Din postura de preşedinte al Asociaţiei românilor Greco-Catolici din SUA, preotul Terheş susţinea cauza statului de drept, pledând public pentru politiceni ca Traian Băsescu sau Monica Macovei. De asemenea la alegerile prezidenţiale din 2014, Terheş a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici la adresa lui Victor Ponta şi a social-democraţilor. ”Pentru baronii locali PSD, cei din jur nu sunt oameni, ci supuşi, iobagi, votanţi, slugi”, spunea Terheş în 2014, după prezidenţiale.

Cinci ani mai târziu, Cristian Terheş se afla pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare. Social-democraţii erau conduşi atunci de Liviu Dragnea, care a încheiat o alianţă politică cu PNŢCD, partidul patronat de Aurelian Pavelescu. Iar Terheş a fost ales eurodeputat din postura de candidat al ţărăniştilor pe lista PSD. După ce a ajuns la Bruxelles, Terheş s-a despărţit şi de PSD, şi de PNŢCD. A ales să-l urmeze pe George Simion. În plină pandemie de COVID-19, Terheş s-a numărat printre politicenii care au susţinut cauza anti-vaccinistă, la fel ca George Simion sau Diana Şoşoacă. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, Cristian Terheş a fost răsplătit cu primul loc pe lista AUR. În consecinţă, a câştigat al doilea mandat de eurodeputat. Trei luni mai târziu, Terheş a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale din noiembrie, deşi intra în concurenţă directă cu liderul AUR, George Simion, care îi oferise un loc eligibil pe lista AUR pentru Parlamentul European.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, Terheş a obţinut doar 1% din voturi, deci a rupt foarte puţin din voturile electoratului naţionalist. În acelaşi timp, nici George Simion nu a reuşit să intre în finala prezidenţială, fiind devansat la mare distanţă de Călin Georgescu, eliminat până la urmă din cursă de CCR. Cristian Terheş şi George Simion se vor înfrunta din nou la scrutinul din luna mai. Terheş este susţinut pentru Cotroceni de Partidul Naţionalist Conservator, formaţiune în care mai activează şi fostul premier PSD Viorica Dăncilă. 

John-Ion Banu-Muscel (independent)

Ion Banu (64 de ani) este inginer mecanic de profesie. A absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti, iar în 1985 a emigrat în SUA. ”Nu am trecut Dunărea înot, nu am fugit noaptea pe fâşie, cu grănicerii pe urmele mele. Îi admir pe cei care au făcut-o, dar drumul meu a fost altfel. Am emigrat oficial, cu soţia şi fiica mea, din motive politice. În acte, evident, am trecut motive economice, nu se putea altfel”, rememora Banu, într-un interviu acordat publicaţiei România Liberă. Ajuns în SUA, 

Ion Banu şi-a luat nume american: ”John”. Ulterior, a adăugat şi ”Muscel” la numele său de familie ”ca un omagiu” pentru oraşul Câmpulung Muscel, locul în care a copilărit. Aşadar, numele complet al candidatului: John Ion Banu Muscel. În America, s-a aşezat în statul Florida. Primul său job a fost la o firmă specializată în cercetări şi echipamente oceanografice, iar în 1990 şi-a lansat propria afacere în acelaşi domeniu. În plan civic, a fondat mai întâi Liga Româno-Americană, apoi chiar o formaţiune politică: Partidul Naţiunea Română. S-a întors ocazional în România, pentru a candida la alegerile prezidenţiale din 2019, unde a obţinut cel mai mic număr de voturi dintre toţi candidaţii: doar 25.769 (0,3%). John Ion Banu va candida din nou la alegerile prezidenţiale din mai, deşi asupra sa planează suspiciunea că a falsificat o parte a semnăturilor de susţinere.

Conform legii, BEC i-a acceptat candidatura, dar concomitent a sesizat Parchetul, pe motiv că apare acelaşi scris de mână în dreptul mai multor susţinători. Într-un interviu din 2017, Banu dezvăluia că a votat cu Donald Trump la alegerile prezidenţiale din 2016, când actualul preşedinte american reuşea să câştige primul mandat. De asemenea, Banu pleda ca românii să deţină arme. „Dacă aş avea putere de decizie, le-aş da oamenilor dreptul să deţină arme şi în România. Trebuie să te poţi apăra, dacă eşti în pericol. Eu am cinci arme, acasă, în Florida. Nu umblăm cu ele la vedere, nu facem paradă, dar ştim că ne putem baza pe ele, la nevoie“, spunea Banu, care cerea şi introducerea pedepsei cu moartea. ”Corupţia ţine România în loc. Eu aş introduce pedeapsa cu moartea pentru cei care provoacă daune foarte mari statului. Şi pentru cei care omoară oameni, evident“, arăta Banu. 

Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)

Silviu Predoiu (66 de ani) este de profesie inginer geolog. A absolvit studiile în 1984, iar între 1987 şi 1989 a urmat un curs de informaţii externe la Şcoala de ofiţeri de Securitate. În aceeaşi perioadă, tatăl său era şeful miliţiei (poliţiei) Giurgiu. ”Am fost cursant la Securitate la şcoala de spionaj”, a mărturisit Silviu Predoiu, după ce Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a dezvăluit că a fost angajat al fostei Securităţi, cu numele de ”Pumnea”. „E nume de serviciu, nu e nume de cod. Nume de cod primesc informatorii. Să nu facem confuzie între Petrov şi Pumnea”, a explicat Silviu Predoiu, la Prima TV. CNSAS a dezvăluit că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, în anii ’70, sub numele conspirativ de ”Petrov”. 

Într-un interviu acordat jurnalistului Cătălin Striblea, Predoiu a minimalizat duritatea regimului comunist. „Eu nu spun că era sau nu opresiv. Nu contest că nu era opresiv, dar foarte multă lume l-a aflat ulterior. La 20 de ani eu îmi vedeam de vacanţe, de distracţie”, a spus Predoiu. După Revoluţie, a fost angajat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE), unde a avut mai multe misiuni peste graniţe. În 2005, preşedintele nou ales Traian Băsescu - care la acea vreme încă nu avea un verdict de colaborare cu Securitatea - îl promovează pe Silviu Predoiu în funcţia de adjunct al directorului SIE, funcţie pe care a ocupat-o până la trecerea sa în rezervă, în 2018. În acest interval de 13 ani, Silviu Predoiu a ocupat, de mai multe ori, şi funcţia de director interimar al SIE, asigurând tranziţia între directorii civili. Aşadar, în perioada petrecută la conducerea SIE, generalul Silviu Predoiu a lucrat cu directorii Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleşcanu şi Gabriel Vlase, în mandatele preşedinţilor Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.

Diferenţa dintre cei doi? ”Traian Băsescu a fost în permanenţă o personalitate hiperactivă, ştia să surprindă esenţialul, învăţa. Domnul Klaus Iohannis niciodată nu a manifestat un interes pentru zona de securitate. Singurul interes a fost ambiţia de a fi secretar general la NATO”, i-a descris Silviu Predoiu pe ultimii doi şefi de stat. Fostul şef al SIE a candidat şi la alegerile prezidenţiale din toamnă, unde s-a clasat pe ultimul loc. A primit doar 0,12%, adică 11.246 de voturi.

Daniel Funeriu (independent)

Daniel Funeriu (53 de ani) este chimist. În vara anului 1988, când era elev în clasa a XI-a, regimul comunist i-a permis să plece într-o excursie în Franţa, unde a rămas clandestin. S-a stabilit la Strasbourg. La câteva luni distanţă, a reuşit să câştige premiul II la olimpiada de chimie din Franţa. Ulterior, obţine diploma de inginer chimist şi termină studiile ca şef de promoţie. La Universitatea din Strasbourg, Daniel Funeriu susţine şi doctoratul, sub îndrumarea profesorului J.M. Lehn, laureat al Premiului Nobel. Lucrează apoi la institute de cercetare din SUA, Japonia şi Germania. Revine în România la mijlocul anilor 2000 şi intră în politică. Candidează la alegerile europarlamentare pe lista PLD, partid desprins din PNL sub conducerea lui Theodor Stolojan. Nu este ales direct, dar ajunge totuşi în Parlamentul European în decembrie 2008, pentru o jumătate de an, pe un rest de mandat. PLD fuzionează apoi cu PD, iar Daniel Funeriu se înscrie în noul PDL, partidul patronat politic de Traian Băsescu.

După alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, câştigate de Traian Băsescu, Daniel Funeriu este numit ministru al Educaţiei în Guvernul Boc. Declanşează o amplă reformă în sistemul de învăţământ. În 2011, a introdus, în premieră, camere video la examenul de Bacalaureat, măsură puternic contestată la acea vreme de PSD, partid aflat în opoziţie. Rezultatul: procentul de promovare la nivel naţional a fost de 44,47%, cu 23% mai mic decât în anul precedent. Asociaţiile de părinţi au cerut public demisia ministrului. Daniel Funeriu a mai rezistat câteva luni, până în februarie 2012, când premierul Boc a demisionat la presiunea protestelor de stradă. Guvernul Boc tăiase salariile bugetarilor, ca urmare a crizei financiare care lovise România.

Ulterior, Traian Băsescu l-a numit pe Daniel Funeriu consilier prezidenţial în domeniul educaţiei. Pe final de mandat, Traian Băsescu a rupt relaţia cu PDL şi a creat un nou partid politic: PMP. În vara anului 2014, Daniel Funeriu a candidat pentru şefia PMP, însă a fost învins de Elena Udrea, favorita preşedintelui. Întrebat, peste ani, dacă se dezice de Traian Băsescu, Daniel Funeriu a răspuns: ”Observ în viaţa politică oameni care, aşa cum zicea Traian Băsescu, lingeau clanţa Cotroceniului şi acum sunt mari anti-băsişti. Eu nu-mi tranzacţionez loialităţi”. Din 2014 s-a retras din viaţa politică şi s-a întors în cercetare. Până în 2023, când a devenit Înalt Consilier UE pe lângă Guvernul Republicii Moldova, numit direct de Bruxelles, funcţie pe care o deţine şi astăzi. 

Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

Sebastian Popescu (42 de ani) este medic veterinar, însă n-a profesat niciodată. După 7 ani în care a studiat şi a locuit în Timişoara, s-a mutat în Capitală. ”În Bucureşti, am început cu un loc de muncă modest, la un pet shop în Carrefour Colentina, unde am fost plătit cu 750 de lei plus bonuri de masă”, povesteşte Sebastian Popescu, pe blog. Era anul 2007. Până în 2012, a mai lucrat la cabinete veterinare şi farmacii, apoi a trecut printr-un proces de reconversie profesională. A lansat două publicaţii online, agregatoare de ştiri.

”Jurnalismul, a doua mea pasiune, mi-a oferit ocazia să-mi extind orizonturile”, notează Popescu. Iar noul orizont a fost politica. În 2015, a fondat Partidul Noua Românie (PNR). Se schimbase legea, iar un partid putea fi înfiinţat cu numai trei membri. În 2019, Sebastian Popescu a candidat la alegerile prezidenţiale. Prioritatea sa politică era unirea României cu Republica Moldova şi recuperarea tezaurului de la ruşi. Rezultatul: 0,33%. Procentul nu l-a descurajat. Sebastian Popescu a candidat din nou la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Rezultatul: 0,15% - 14.683 de voturi. Comparativ, Ludovic Orban a primit peste 20.000 de voturi, deşi s-a retras din cursă în favoarea Elenei Lasconi. În ciuda retragerii, numele său a rămas pe buletinul de vot, unde a primit mai multe voturi decât candidatul Popescu. Scrutinul din luna mai va fi a treia încercare a lui Sebastian Popescu de a deveni preşedintele României.

În programul de anul trecut, Sebastian Popescu propunea ca televiziunea publică să reia organizarea ”pentru cel puţin cinci ani” a Festivalului Cerbul de Aur de la Braşov, sub înaltul Patronaj al Preşedintelui României. În 2019, Sebastian Popescu era cel mai sărac candidat la preşedinţie, fără niciun fel de bun pe numele său. Cinci ani mai târziu, în aprilie 2024, declaraţia de avere depusă pentru candidatura la Parlamentul European era, de asemenea, goală. Nicio casă, niciun teren, nicio maşină, nicio sursă de venit. După doar câteva luni, în octombrie 2024, Popescu declara, brusc, 13 terenuri agricole şi unul intravilan, toate în localitatea vâlceană Făureşti, cu o suprafaţă de circa 2 hectare. De asemenea, în declaraţia de avere a mai apărut şi o casă de 78 de metri pătraţi, în aceeaşi localitate.